Castelul Bethlen-Haller, emblema companiei Jidvei

TIPĂREȘTE

Aflasem despre Castelul Bethlen-Haller din localitatea Cetatea de Balta, inca din vara anului 2020, in timpul unui circuit al castelelor si conacelor din Transilvania. La acel moment, nu era deschis publicului, putand fi vizitat doar la cerere, de catre grupuri organizate sau cu ocazia unor evenimente organizate aici.

Am aflat acum, in septembrie 2021, cu bucurie, ca acesta poate fi vizitat incepand din august 2020, in cadrul a patru tururi ghidate, de marti pana duminica, care incep la orele 10:00,12:00,14:00 si 16:00, cu o programare preliminara. Pentru iubitorii licorii bahice, se poate vizita plantatia viticola si crama Jidvei, intr-un alt circuit.

De la Blaj (vezi impresii)) pana la Cetatea de Balta sunt 25 km, iar pentru a ajunge la castel, am deviat de la drumul principal, patrunzand pe domeniul acestuia.

Am parcat masina si am intrat pe poarta domeniului, plimbandu-ne relaxati prin curte, privind castelul a carui arhitectura in stil renascentist-baroc este inspirata de castelele de pe Valea Loarei, mai precis Chateau de Chambord, cu patru turnuri in fiecare colt al sau.

La ora 16.00, in fata castelului ne-am adunat circa 20 persoane, insa ghida ne-a cerut acceptul sa asteptam un grup care trebuia sa vina din turul cramelor. Deoarece grupul a intarziat mult peste asteptarile noastre, i-am solicitat ghidei sa incepem circuitul, cu atat mai mult cu cat eram suficient de multi pentru un tur in interior, in aceasta perioada a pandemiei cand in spatiile inchise se purta masca.

Pentru ca nu citisem mai nimic despre castel inainte, am fost nerabdatoare sa aflu povestea acestuia. Numele castelului este dat de numele primei si a ultimei familii de nobili care l-au detinut, dupa ce a mai fost in posesia altor 45 de familii nobiliare din Transilvania. A fost construit in anul 1560 de catre contele Miklós Bethlen, cancelarul Transilvaniei, fiind gandit ca un castel de vanatoare si agrement. Initial castelul era inconjurat de un helesteu, accesul facandu-se pe un pod mobil, manevrat din interior. De-a lungul timpului castelul a suferit numeroase modificari, pe vremea familiei Haller, fiindu-i adaugate elemente baroce. Legenda spune ca familia Haller a intrat in posesia castelului, dupa ce unul dintre descendenti l-a castigat la jocurile de noroc.

In perioada comunista castelul a fost folosit ca sectie de sampanizare pentru IAS Jidvei, a ajuns inapoi in proprietatea familiei Haller, care l-a vandut familiei Necsulescu, cea care detine compania Jidvei. Domeniul castelului este folosit si in prezent pentru organizarea partidelor de vanatoare. In anul 2017, Donald Trump Jr, fiul cel mare al fostului presedinte al SUA, a participat la o vanatoare organizata la Castelul Bethlen – Haller.

In procesul de restaurare, s-au utilizat tigle folosite, imbatranite de timp, pe care proprietarii le-au obtinut la schimb cu unele noi, de la localnici. Usa din lemn prin care se intra in castel este frumos ornamentata cu sculpturi ce reprezinta frunze si ciorchini de struguri, care inconjoara initialele C si N, reprezentand numele proprietarului si patronului companiei Jidvei, Claudiu Necsulescu. Un lucru interesant despre companie este ca aceasta detine cea mai mare plantatie viticola din tara si cea mai mare podgorie cu proprietar unic din Europa.

In Sala mare de primire de la parterul castelului, am vazut scripetele original aflat in dreapta unei usi din interior, care actiona podul mobil de la exterior. Pe vremea comunistilor, aceasta usa a fost zidita si a fost redescoperita in urma lucrarilor de restaurare.

Un alt lucru interesant pe care l-am aflat este ca in spatele uneia dintre usi, exista un tunel de aproximativ 15 km, care era parcurs cu trasura si facea legatura cu alt castel Bethlen din Sanmiclaus, castel cumparat de aceiasi familie Necsulescu. Din pacate, castelul Bethlen din Sanmiclaus nu este restaurat si nu se poate vizita, fiind intr-o stare destul de avansata de deterioare. Castelele apartin celor doua fete ale familiei Necsulescu: Maria detine castelul Bethlen – Haller din Cetatea de Balta, iar Ana, mezina, este proprietara castelul Bethlen din Sanmiclaus.

In hol este prezentat blazonul familiei Bethlen, care a fost aruncat si găsit pe marginea Tarnavei Mici. Sarpele de pe blazon reprezinta intelepciunea, capul este al unui iobag, iar coroana arata gradul de noblete al familiei.

Din acest loc a inceput vizita propriu-zisa, coborand pe o scara ale carei trepte sunt de lemn masiv, care a supravietuit celor 500 de ani de la construirea castelului, pentru a ajunge in pivnite. Acestea sunt folosite pentru a depozita vinuri de colectie, vechi, care se vand la licitatii pe sute de euro, dar si pentru sesiuni de degustari. Deoarece pe vremuri aici era amenajata bucataria, in prezent, subsolul gazduieste si camara cu alimente de la micii producatori sau preparate la castel.

Ne-am intors la parter pentru a continua vizita cu incaperile amenajate la etaj. Scara pe care am urcat are si ea o poveste, fiind tot din lemn solid, veche de 500 de ani, in forma de evantai, care nu este prinsa in cuie. Timpul este foarte prezent aici, pe peretii scarii fiind expuse circa 50-60 de ceasuri cu pendul, care au fost primite ca si cadou la aniversarea fiecarui an din viata lui Claudiu Necsulescu. Conform legendei, primele sapte ceasuri reprezinta cei sapte ani de acasa.

La etaj, in fiecare dintre cele patru turnuri ale castelului sunt amenajate camere de oaspeti. Piesele de mobilier si candelabrele sunt de inspiratie baroca, insa elementul surpriza din incaperi este cada. Camerele pot fi inchiriate pentru 900 ron/noapte sau pentru un weekend all inclusive, la 2800 ron.

Castelul Bethlen – Haller fiind construit ca un castel de vanatoare, are multe trofee si blanuri expuse, dar si manechine imbracate in costume medievale, care au fost donate castelului, cu ocazia diferitelor evenimente organizate aici, precum: degustari de vin, concerte de muzica clasica, conferinte sau chiar expozitii cu prezentari de tinute de epoca. Una dintre incaperi pastreaza marturie o bucata din podeaua de lemn originala, modelul actual fiind asemanator cu cel original. Salonul de muzica, cu peretii pictati in culori pastel, are un pian vechi restaurat, care se pare ca este singura piesa originala ramasa in castel.

La etajul 1, exista si cateva incaperi care sunt in curs de amenajare pentru a fi introduse in circuitul hotelier.

Pentru cei care nu doresc sa se cazeze in castel, dar iubesc linistea si atmosfera„ca la tara” , in exteriorul castelului, in cladirile anexa, sunt amenajate 8 camere in stil traditional, cu mobilier specific zonei Transil­vaniei, care pot fi inchiriate pentru 300 ron/noapte. Am vizitat una dintre camere, fiecare dintre ele are propriul pridvor de unde poate fi admirat peisajul superb, cu pajistile verzi si dealurile din departare, bisericuta romano-catolica, ce apartine comunitatii din Cetatea de Balta, dar a fost renovata de acelasi proprietar al castelului.

Cativa dintre turistii din grupul nostru, au fost foarte incantati de ideea de a petrece cateva zile in aceasta atmosfera, insa ar fi dorit sa fie si ceva„entertainment” . Personal, nu i-am inteles, ori liniste la tara, ori distractie in oras. Noi suntem adeptii vietii moderne, chiar daca vizitam castele si conace vechi, astfel ca nu ne-a incantat ideea de a ne caza nici in incaperile amenajate aici, nici in castel.

Inainte de a pleca de pe domeniile castelului, ne-am oprit la raftul cu suveniruri bahice, unde am descoperit ca numele celor doua fete ale familiei Necsulescu, precum si cele doua castele ale lor, sunt imaginea a doua soiuri de vin, Feteasca Alba si Sauvignon Blanc. Desi nu sunt mare iubitoare de vinuri Jidvei, am cumparat un Tezaur rose (Jidvei nu produce decat vin alb si rose), la recomandarea catorva turisti.

---

VIZUALIZĂRI: 1829 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI