Familiar si realmente peste asteptari

TIPĂREȘTE

Inainte de a posta aceste impresii doresc sa fac o precizare in ceea ce priveste umila mea persoana, cat si a prietenei mele:

- Suntem un cuplu de freelanceri (=din aia care freaca menta si totusi fac bani si au si timp liber berechet) si am calatorit in multe colturi ale lumii; am stat de la coliba la hotel de 6 stele, de la pensiuni de doua margarete la stane cu doi ciobanesti, de la cort la vase de croaziera, de la opulenta snobului citadin pana la ospitalitatea vicleana a ungurului ardelean, de la modestia unui apartament intr-un oras pierdut pe harta pana la camera de la ultimul nivel a unui hotel plin de oligarhi rusi (asta era Egipt parca :).

Va spun toate acestea ca sa va faceti o idee despre cel care scrie si sa puteti sa validati parerea mea cu o nota proprie atat cat va lasa... feelingul :)

Am ajuns la aceasta pensiune dintr-o pura intamplare:

Ideea era de un cicloweekend cu prietenii (sa ne dam adicalea prin delta cu bicicletele) si sa dormim... pe unde s-o gasi (sf Gheorghe sau Sulina). In seara plecarii insa surpriza: nimeni nu mai raspundea la telefon dintre prieteni si chiar ciculau zvonuri cum ca ar fi fost prea beti ca sa mai mearga :)

M-am vazut deci in situatia de a avea de ales intre a anula mica expeditie sau a pleca singuri. Am ales a doua varianta-plecat singur, eu si prietena mea.

Iata-ma deci butonand telefonul in cautarea ,,unui nene la care am mai stat eu acu' nspe mii de ani in Sf Gheorghe"

Bun... Gasit nenea, sunat nenea, raspuns nenea si spus apoi nenea ca locuri nu mai are. Dar are o cunostinta la care ne putem caza. Ne-am bucurat ca am gasit ceva sigur si am contactat ,,cunostinta" in vederea unei rezervari de minim o noapte. (mai departe, pe parcursul povestirii se va vedea ca respectiva cunostinta se numeste Adina, dar ajungem acusica acolo).

Bun. Ajuns la Mahmudia, incarcat bicicletele pe vapor, ajuns la locatie in Sf Gheorghe fara prea multe asteptari, liberi de orice prejudecata de sablon.

„Cunostinta" ne spune ca ne va astepta pe chei cu un catel care are o funda rosie. Nostim, mi-am zis.

Ne intalnim pe chei. O tipa placuta care nu i-am retinut initial numele cu un catel de rasa foarte foarte fain caruia nu i-am retinut rasa :)... cu o esarfa rosie, ceva intre corsar si hipi.

Foarte amabila ne conduce pe o ulita. Aproape de centru, aproape de terminus trocarici dar departisor de mare-dar nu conta pt ca aveam bicicletele.

Si acum ochisorii mari pt ca voi fi cat se poate de obiectiv:

- Pensiunea foarte foarte misto si va spun si de ce: Este alba, cu acoperisul de stuf traditional si camere extrem de racoroase si usor intunecoase-o adevarata minune pt zilele caniculare! In delta temperaturile pot fi ucigatoare si traditia este de a face geamurile zidurile groase si geamurile sus sub streasina pt a pastra racoarea camerei.

Se afla intr-o curte cu inca o casuta veche, aflata chiar la intrare. Initial contrastul m-a izbit. Intre casuta aia vai de ea si ditamai pensiunea.

Mai apoi Adina (caci intre timp se renuntase la identificativul de ,,cunostinta a lu' Nenea'') ne-a spus ca in casa respectiva locuieste fosta proprietara. O batranica mititica, care zambea mereu si care mi-a adus aminte imediat de bunica mea.

Probabil ca facusera intelegerea ca batranica sa ramana sa locuiasca in casuta ei in curtea ei si noii proprietari sa isi faca pensiunea mai in spate. Din acel moment dimpotriva, nu numai ca nu m-a deranjat deloc casuta aia amarata ci chiar a devenit parte integranta si mi-a conferit un anumit aer particular, extrem de placut.

Sper peste ani cand mai ajung, sa mai gasesc batranica acolo (si ca o gluma nevinovata, nu pot garanta ca si proprietarii pensiunii spera acelasi lucru cu acelasi entuziasm ca mine :) )

Acum - inapoi la pensiune:

Foarte curata, o baie la doua camere (nu deranjeaza deloc acest aspect). Facuta cu gust si tinand cont de penuria de materiale dibn Sf Gheorghe (totul se aduce cu vaporul), nivelul de ,,lux' sa-i spune asa este destul de ridicat.

Un minus nesemnificativ - uneori nu mergea lumina la baie, cred ca este o problema acolo.Dar baia foarte faina,moderna si mare. CU hartie si de toate. Proprietara iti da si prosoape.

O terasa placuta in lateralul stang si o alta tanti care gateste intr-o bucatarie separata. Mancarea exceptionala. Eu nu sunt mancator de peste dar prietena mea este un „expert" cunoscator. Extrem de pretentioasa cand vine vorba de finetea detaliilor unei mancari, mai ales peste! Si daca ea a spus ca este minunat, la fel va spun si eu.

Exista WI FI.exista si un ATV si doua caiace ce trebuie reparate.Nu radeti!:) La anul chiar va veti plimba si cu caiacele.Am vazut ca cineva era foarte ofuscat ca parca nu mergea ATV-ul si nu inteleg de ce;viata e frumoasa chiar daca uneori atv-ul nu merge sau caiacele trebuiesc reparate;))pana la urma pt ce vii la Sf Gheorghe...?

Gazda Adina foarte placuta fara sa fie... nu stiu cum se spune termenul ala cand cineva te linguseste pentru spaga (cum fac ospatarii aia nesuferiti). deci FARA din alea. Chiar de treaba si atenta.

Curtea - are printre altele un smochin cu smochine. Am cules si am mancat cateva. Excelent. Plus alte flori si plante pe care nu le cunosc dar care dadeau foarte bine.

Cateva pisoaie prin curte dau un aspect fantastic de familiar si de ,,acasa". Si nu am vazut pisoaiele nici pe la bucatarie, nici pe mese, dupa cum scria cineva (extrem de ofuscat by default, ca o trada stilul).

Fratele Adinei organizeaza plimbari cu barca-nici scump nici ieftin, pretul normal de 40 lei/pers. dar plimbare nenica, lunga si cu opriri multe. Nu din aceea ca sa iti ia ochii si banu'. In plus tot Adina va poate ajuta sa deveniti „loocalnici" la vapor si sa beneficiati de un tarif zonal redus (aruncati un ochi cum sta treaba cu tarifele de transport diferentiate pe categorii si o sa va treaca).

A doua zi ne-au sunat prietenii cu bicicletele. Erau in camping si urmau sa plece la Sulina. I-am amanat noi pt ca aveam planificata plimbarea cu barca. Intr-un final am ramas pe la i, chefuind pana tarziu si nu am mai stat la pensiune. Mi-a parut cumva si aiurea ca am plecat a doua zi dar era mai incomod sa stam noi la km distanta de prieteni. Am revenit insa pentru a manca. Si cu riscul de a ma repeta va spun ca e demential!

Una peste alta, dincolo de aprecirerile de ordin personal, subiectiv, pensiunea Spiritul Deltei chiar isi merita numele si pot sa va garantez ca daca veti ajunge vreodata acolo va veti simti minunat. fantastic chiar.

Pt cei snobi, cei cu „gipane" care dau flashuri in ceafa - nu e pt voi. Mergeti la Jurilovca, la Gura Portiteti si va veti delecta in a fi jecmaniti si jumuliti in conditii de lux :)

Multe veri si multe seri pt toti :*

---

VIZUALIZĂRI: 3966 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI