GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Daca faci la dreapta, mergand catre Bran, si o iei pe drumul ce duce la Cheile Gradistei, n-ar fi rau sa faci la stanga pe strada Valea Lunga din Cheia si sa tot mergi pe ea pana vei ajunge acolo unde paraiasul care te insoteste de-a lungul drumului traverseaza strada si se muta pe dreapta marginind o curte. E curtea lui nea Relu, fost padurar si actual mandru pensionar si proprietar al Pensiunii Sanziana. Ca o fata are si-i nascuta de Sanziene.
Nea Relu si tanti Dorica stapanesc acolo cateva hectare de coasta cu ceva padure si mai ales cu o apa minunata de izvor. O fi ea Valea Lunga racordata la apa curenta si la canalizare insa nea Relu a ales sa o aleaga numai pe ultima. Ca doara stia el, de pe vremea cand era copil, de un izvor ce sare din piatra la el pe coasta, izvor unde se adapau animalele. Si a facut acolo un bazin de colectare, a sapat in coasta sant, a mai facut inca un bazin de decantare si a adus in casa o apa cristalina de unde fiecare musafir pleaca cu bidonul plin.
Pensiunea nu se adreseaza mofturosilor si scandalagiilor. Intri intr-o „receptie” mica unde poti sta seara la televizor, pe canapea. De acolo, pe scara de lemn, mergi la etaj unde sunt 4 camere cu baie proprie puse fata in fata cate doua. Si acolo e bucataria cu o masa lunga pentru ospetele pe timp de iarna.
In camere e cald caci pensiunea are o centrala proprie pe lemne, lemne de care nea Relu nu duce lipsa. Are si apa calda la discretie.
Paturile sunt din lemn cu saltele nici tari, nici moi, in care dormi ca un nou nascut in linistea de la poalele colinei.
Curtea are o panta mica, panta transformata de cei mici intr-un minunat derdelus atata timp cat a mai tinut zapada. Pe urma am plecat sus, la partia de dincolo de complexul Cheile Gradistei ca nu-s mai mult de 7-8 kilometri.
In curte, cat se facea gratarul, ne-am incalzit cu o tuica fiarta si o ciorba mancata repejor in foisorul de lemn in care trona o minunata vitrina frigorifica, semn ca vara nu duci lipsa de halbe reci. Si, de parca nu am fi fost tentati destul sa ne intoarcem si la vara, nea Relu ne-a explicat cum se raceste berea, vinul si pepenii direct din apa paraului rece ca gheata de unde tragea o teava mestesugita si de indata puteai spune ca ai un frigider natural.
Ca o gazda primitoare, nea Relu care a raspuns prompt oricarei solicitari si ne-a delectat cu povestile sale la un paharel de tuica fiarta, ne-a dus la vecini de unde am luat si o branza de burduf buna, si o telemea de oaie si o bucatica de slana afumata din porc crescut la munte. Vecini de treaba care nu cauta sa te jecmaneasca si care isi vand produsele la preturi de bun simt. Iar daca tot am facut rost de slana si daca tot aveam ceva carnita de porc si ceva condimente si ceva vin, nea Relu a incropit un foc de tabara in miniatura pentru cei mici si ceva tepuse de lemn iar cei mici au fost incantati sa infiga slanina in tepuse, sa o friga la foc si sa manance pe paine cu ceva branzica. A fost apoi randul celor mari sa puna ceaunul si sa-l pazeasca strasnic cateva ore bune pana ce tochitura a scazut tocmai cat trebuie si mamaliga s-a odihnit pe fundul de lemn atat cat sa fie taman buna de mancat.
Poate te vei nimeri la nea Relu in perioada cand se fac capsunile caci nici de astea nu duce lipsa, capsuni pe care le creste sus pe coasta, cam deasupra casei, ceva mai departe de o mica gradina de castraveti udati din belsug cu apa din paraiasul ce-i ingradeste proprietatea pana sus la padure.
Vara poti merge in spatele casei si poti urca pana la padure pe coasta plina de flori, de plante medicinale pe care nea Relu le stie, poti aduce ciupercute (pe care le-am primit cadou, la borcan, murate) sau fragute.
In concluzie, poate ca tencuiala o mai fi crapat pe la casa, poate ca vreo usa de la balcon s-o mai fi slabit, poate ca apa de la dus se mai imprastie pe gresie si trebuie sa dai cu mopul, poate ca aragazul e mai vechi si trebuie sa ai un pic de grija sa inchizi butelia, insa daca stai sa te uiti dupa detalii din astea si esti carcotas nu ai ce cauta in casa unor oameni care te primesc cu drag si iti pun la dispozitie toata pensiunea cu 200 lei pe noapte.
Noi ne-am simtit ca acasa si am promis sa revenim. Pentru nea Relu, pentru frumusetea peisajului din vale, pentru un gratar de lemne, pentru o apa de izvor si pentru linistea care iti incarca bateriile.
Trimis de stefoctav in 03.02.15 16:04:50
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în MOIECIU.
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (stefoctav); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 45.47447000 N, 25.31913000 E - neconfirmate încă
ECOURI la acest review
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Nov.2021 Relaxare în natură - Casa Sânziana — scris în 03.10.22 de nicole33 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ