Obcina dintre Obcini

TIPĂREȘTE

Inceput de primavara si dorinta de a calatori, de a descoperi locuri noi sau de a revedea locuri cunoscute, e „in floare”. Punem la cale o intalnire intre prieteni, adunati din trei zari si incep cautarile. Mai intai stabilim data, apoi zona, durata si trec (ca de obicei eu caut) la” maturat „ in cautarea unui loc de cazare, daca se poate, nou, ne calcat de noi.

Dupa cateva scotoceli gasesc ceva care ar putea sa ne intereseze, fac o lista, un fel de top3 si iese castigatoare, casa „Obcina Bucovinei”, din localitatea Fundu Moldovei.

Odata rezervarea facuta mai trebuie sa asteptam sa treaca timpul si pornim catre Obcina dintre Obcini!

Pentru cei care nu stiu sau au uitat, Obcinile Bucovinei, reprezinta o arie protejata ce se intinde pe teritoriul mai multor localitati si este formata din paduri de foioase, de conifere sau ametecuri, precum si pasuni. Zona face legatura intre Campulung si Mestecanis.

Aici, printre paduri si fanete, am gasit noi loc de odihna si de drumetii.

Casa „Obcina Bucovinei” este situata intr-un loc de vis. Inconjuarata de coline domoale acoperite de paduri de brad sau de foioase, cu cateva stanci calcaroase ce rup monotonia, casa din busteni este parte a acelui loc si spatiu. Cu o grija deosebita pentru a nu strica echilibrul, pensiunea rasare la poalele padurii, timida si prietenoasa cu peisajul din jur. Doar lemn si piatra si un acoperis modern, dar care nu impieteaza mediul, sunt materialele din care proprietarul a ridicat aceasta constructie. In curtea larga gasim mai multe cladiri si avem impresia ca de fapt suntem intr-o gospodarie unde domneste ordinea si unde mereu se intampla ceva.

Imediat ce intram gasim parcarea, suficienta pentru 6-7 masini (poate chiar mai multe), iar in stanga se afla pensiunea. Dincolo de parcare este un foisor cu mese si scaune si un gratar central unde se poate frige ceva intr-o seara de tihna. Pe aceiasi parte cu pensiunea, ceva mai departe, se afla casa proprietarului pe care intentioneaza sa o transforme in unitate de cazare. Lasam zona destinata destindeii si odihnii si ajungem la urmatoarea cladire unde laptele de la vacutele adapostite in grajdul din capatul proprietatii, va fi transformat in cas proaspat sau cascaval afumat. Deci lantul este complet. Avem munte cu pasuni grase, avem vacute ce dau lapte proaspat, avem sectie de prelucrare a laptelui si avem turisti care sa se bucure de toate astea.

Sa revenim la cazarea noastra. Pensiunea, dispune de 6 camere duble, situate la etaj. La parter se afla o incapere cu destinatii complexe. Aici se serveste micul dejun (inclus in tariful de cazare), se afla receptia, barul si tot de aici se urca la camere, se ajunge in bucatarie, dar si intr-o alta sala unde se poate petrece la gura sobei. Ambele incaperi ofera o atmosfera calda si primitoare cu un mobilier din lemn masiv, cu un bar facut din trunchiuri de copaci prelucrate cat mai natural, cu obiecte decorative din ceramica sau trofee a vreunui vanator.

Urcam la camere pe o scara din lemn ce nu a suferit prea multa prelucrare. In capul scarii se afla holul cu cele sase camere. Camera nu este foarte mare, dar are tot ce e necesar pentru a te simti bine. Un pat matrimonial cu doua noptiere, un dulap, o comoda, iar deasupra un televizor lcd. Baia, micuta, dar cu toate cele necesare, curata si cu niste prosoape albe si pufoase ce te invaluie placut dupa un dus cald. Camera nu are frigider, dar la munte nu cred ca e absolut necesar. Caldura si apa calda a fost, dar noi nu am avut nevoie de caldura. Desi afara nu a fost chiar foarte cald camera era atat de calduroasa incat am fost nevoiti sa inchidem caloriferul.

Despre personal, numai de bine. Cand am ajuns am fost primiti de o doamna care, cred ca are o fisa a postului foarte complexa. Este receptionera, camerista, bucatareasa si ospatara si s-a descurcat de minune cu toate aceste atributii fiind mereu atenta la dorintele noastre.

Dupa ce ne-am cazat si grupul s-a intregit, am dat curs invitatiei de a servi o afinata oferita de gazde si apoi am pornit sa cunoastem gospodaria in care ne aflam. In drumul spre cladirea ce adapostea animalele ne intalnim cu proprietarul care ne invita sa gustam mai intai produsele din branzarie. In interior totul este curat si ordonat. Casurile mari sunt puse la scurs, alaturi intr-un cazan se pregateste un alt cas, in camera de alaturi sunt puse la maturat, iar pe un raft se afla rotitele de cascaval ce asteapta afumatoarea. In curte se afla si afumatoarea!

Pe un fund din lemn, proprietarul aduce un cas balan ce in sectiune e mai mult gauri decat branza, dar care se dovedeste a fi tare gustos. Aduce si un blid cu sare si suntem poftiti sa mancam nu doar sa gustam. Cinstim masa gospodarului si ne intreptam spre locul de unde vine laptele.

In grajd, se afla vreo 30 joiene, bine ingrijite si hranite. Este ora mulsului, operatiune care se face cu masina automata, dar si manual, la cerere. Prietena noastra de la Cluj doreste sa incerce si chiar si reuseste! Acum sa nu va inchipuiti ca a doua zi am avut lapte la micul dejun din ceea ce a prestat ea... =))

Mic dejun am avut si am avut si lapte proaspat si era cu siguranta lapte de vaca naturala! Pe langa lapte am mai avut omleta si ochiuri (cine a dorit) preparate din carne (pregatite in vecini) zacusca (doua feluri) dovlecei si vinete la gratar, cas proaspat si sarat, cascaval, dulceata de afine si de zmeura, unt, ceai, cafea, paine prajita. Ce mai, sa fie dupa gustul fiecaruia! :P

Pensiunea nu ofera decat micul dejun, dar veti gasi unde sa ciuguliti ceva si voi reveni cu detalii, adica locuri in care noi ne-am ostoit foamea. Se pare ca incepand din toamna, proprietarul are de gand (asa spunea) sa rezolve si problema meselor de pranz si cina, cu precomanda, pentru turistii cazati.

Ce se poate face in zona? Multe! Nu am stat de loc si nu ne-am plictisit... ;)

In cele doua zile petrecute aici ne-am simtit excelent si daca nu ma credeti (eu, am sa incerc sa va spun) nu aveti decat o singura solutie, sa mergeti si sa va convingeti!

---

VIZUALIZĂRI: 1898 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI