Cel mai bun cabanier

TIPĂREȘTE

Cautand ceva detalii actuale despre cabana Scropoasa am dat din intamplare peste un review scris de un coleg de site din Pitesti care probabil a scris impresii (doua nopti petrecute aici in 2002) despre vechea cabana care in februarie 2009 era cu lacatul pus si intr-o stare de degradare accentuata fiind in litigiu si revendicata de mai multi proprietari.

Am fost si eu la actuala cabana Scropoasa in 2009 si conditiile erau intr-adevar modeste, spartane, ca la orice cabana de altitudine mai greu accesibila, dar era curatenie, caldura si gazdele foarte prietenoase. Sunt rare in Romania cabanele care ofera un grad ridicat de confort si in general cine merge la cabane izolate stie c-am ce conditii gaseste si la ce sa se astepte, am vazut turisti care dorm iarna la cort sau la stane parasite, gatesc la primus si tot sunt fericiti si se simt bine numai pentru faptul ca sunt acolo si scapa de stresul si zbuciumul oraselor.

M-am hotarat sa scriu acest review pentru ca nu vreau ca actualul cabanier sa fie asociat cu vechea administratie si judecat pentru conditiile groaznice descrise de colegul nostru din Pitesti in experienta traita de el in anul 2002, mai ales ca stiu cat s-a chinuit nea Marian sa puna actuala cabanuta pe picioare pentru ca a fost devastata total (pana si podeaua fusese smulsa si furata).

Am ajuns intr-o dimineata friguroasa de februarie chiar de ziua mea la Scropoasa impreuna su sotia, tata si cumnatul, cu gandul de a vedea si noi frumusetile zonei si de a servi ceva de mancare in incinta cabanei (dupa o zi de drumetii prin Valea Ialomitei si o noapte petrecuta la vila Coteanu)

Sotia fiind racita a fost luata imediat in "primire" de consoarta cabanierului, "indopata" cu pastile si invitata sa stea la caldura intr-una din camere pana ce va fi gata ceaiul si cateva sandwichuri. Intre timp noi socializam cu nea Marian intrebandu-l despre cascada 7 izvoare pe langa care am trecut, despre lac, baraj si celelalte obiective turistice din zona.

Dupa nici 10 minute am si fost invitati de nea Marian in bucataria improvizata pentru turisti pentru a sta de vorba mai pe indelete, fiind foarte bucuros pentru ca are cu cine sta la povesti si la o tuica fiarta la gura sobei. Dupa ce s-au servit cateva sandwichuri, cafele si cateva paharele au urmat 2-3 ore de povestiri intense despre lupi, ursi, turisti, conductele de captare a apei plate, pescuit si multe poante si glume specifice celor mai in varsta si care au si "consumat" ceva (tata, cumnatul si nea Marian erau in mare verva, eu mai putin pentru ca am condus).

Afland ca este ziua mea mi-a dat o sticla de sampanie si a specificat ca nu intra la nota de plata ulterioara cu conditia de a mai trece pe la el pe la cabana, a scos de la frigider o punga vidata de pastrama de berbecut pe care ne-a propus sa o facem la gratarul din fata cabanei nu inainte de a ne duce pe marginea lacului la tunelul de acces construit de germani la inceputul anului 1914 daca am inteles eu bine (imi pare rau dar nu mai stiu exact), la batranul baraj si in Cheile Orzei toate obiectivele vizitate fiind intr-adevar impresionante.

Dupa scurta vizita la obiectivele de mai sus a urmat delicioasa pastrama la gratar insotita de mamaliguta facuta de sotia sa si stropita din belsug cu vin din frigiderul bucatariei si la final inca o surpriza marca nea Marian: tata cerandu-i nota de plata "ca ne prinde noaptea aici" a venit frumos cu un bon de casa de la un supermarket din Targoviste de unde a achizitionat produsele si a inceput sa insire preturile de pe bon spunand ca ce s-a consumat trebuie platit la pretul de magazin fara nici un fel de adaos comercial ca asa vrea el, ca el s-a simtit bine cu noi, ca suntem oameni modesti, ca avem logan etc, etc, etc.

Pur si simplu nu ne venea sa credem, era ca si cand ne-am fi dus la magazinul din colt si am luat mancare si bautura si am avut bonus ceaiurile, medicamentele, sampania cadou pe care o bagasem in geanta si sandwichurile.

Dupa o "negociere la sange" si cu multe promisiuni ca vom mai reveni (pe care din pacate nu le-am onorat) am reusit sa-i platim omului un pret cat de cat decent pentru deranj si am plecat la drum spre casa impresionati de calitatea si amabilitatea lui nea Marian.

La final va spun si cum se poate ajunge in aceasta minunata zona unde puteti face numeroase trasee si drumetii (cheile Orzei, cabana Zanoaga, cabana si lacul Bolboci, cabana Padina, hotel Pestera, pestera Ialomicioarei): urmam drumul national 71 Bucuresti - Targoviste - Pucioasa - Fieni - Moroieni unde facem la stanga pentru a ajunge la sanatoriu, de unde drumul devine forestier si putin accidentat, se merge pana la prima bifurcatie unde la dreapta este drumul spre Bolboci, Pestera si la stanga se merge si se coboara usor spre lacul si cabana Scropoasa ( in jur de 20 de minute ) unde inainte de a ajunge veti vedea pe partea dreapta frumoasa cascada 7 izvoare.

Sper ca o sa ajung din nou in aceste minunate locuri de care v-am scris si voua, sa-mi onorez promisiunea facuta lui nea Marian si scuze ca aceste impresii nu sunt tocmai proaspete ci sunt din iarna lui 2009.

La revedere

---

VIZUALIZĂRI: 7730 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI