Avem o tara frumoasa, pacat ca e locuita!

TIPĂREȘTE

In aceasta perioada foarte multa lume cauta locuri mai izolate, unde sa petreaca cateva zile in liniste, fara pericolul de a te intoarce acasa cu un virus nepoftit. Am intrat pe Booking.com si singura pensiune disponibila pe Valea Siriului era Izvorul Bucuriei. Am citit referintele preponderent negative, dar nu mi s-au parut o piedica in a alege aceasta destinatie.

Am facut rezervarea si apoi am vrut sa intreb daca mai au inca o camera. La telefon a raspuns un individ care pur si simplu s-a rastit la mine pentru faptul ca am apelat la serviciul Booking. Mi-a cerut sa anulez imediat rezervarea ca o sa ma rezolve el. Am precizat ca am citit ca o sa platesc penalitati pentru anulare si am primit asigurari ca nu se va intampla acest lucru deoarece el este seful cel mare de la pensiune.

La sosire, am gasit un peisaj superb, pe malul lacului de acumulare Siriu. Pe un mic platou se afla pensiunea, o cladire trista, din lemn vopsit in negru. Usa era pazita de un nor gros de muste. Am reusit sa trec prin el si am patruns intr-un camera mare cu aspect de sala de mese. Un miros puternic de mancare ne-a insotit din acel moment pana la plecare.

O doamna foarte amabila ne-a intampinat si ne-a condus la primul etaj pentru a ne alege camera. Am reusit sa trecem peste cele doua trepte inexplicabil de inalte (copilul meu era lovit la picior si abia a putut sa le urce). Aceleasi aprecieri le-am auzit si din partea altor vizitatori.

Am avut la dispozitie o camera cu vedere la o terasa generoasa, cu geamurile blocate cu niste panouri pentru a nu se uita in camera ceilalti musafiri si o camera situata deasupra bucatariei. Am ales-o pe cea din urma.

Era ora 17.15. Gazdele noastre ne-au rugat sa mai asteptam vreo jumatate de ora deoarece nu facusera curatenie dupa cei care ocupasera camera pana atunci. Am revenit si ne-am luat cheia in primire. Bucurosi ca avem unde sta, am dat mustele afara si am inchis usa de la balcon. Am gasit pe pat 3 prosoape uzate, pe care le-am privit cu mare suspiciune.

Am hotarat ca trebuie sa ne bucuram de iesirea aceasta de cateva zile. Tinand seama ca” alesesem” singura varianta disponibila, cea cu mic dejun si cina incluse, am savurat o masa de seara gustoasa si copioasa.

A doua zi dimineata cafeaua a sosit cu un musafir inauntru. Nu semana a musca, dar nu am continuat cercetarile. Am plecat intr-o excursie in aceasta minunata zona si la intoarcere am intrat in camera pentru vreo jumatate de ora.

Am vrut sa ne bucuram de o plimbare pe marginea lacului si am iesit din camera. Am fost intampinati de un individ care, fara sa se prezinte, mi-s spus sa-mi mut masina ca eu, la fel ca ceilalti turisti (mai erau inca 5 masini), nu stim sa parcam. Am spus din nou ca ne bucuram de iesirea aceasta la munte si, fara nici un comentariu, am deplasat masina inca un metru. Am aflat ca era seful cel mare.

Mesele nu au mai fost copioase, dar am avut posibilitatea sa alegem ce doream intre gratar de pui, de porc si pastrav. Multumim doamnelor de la receptie si de la bucatarie.

Dupa cum am mentionat, atmosfera de nemultumire este creata de seful cel mare care, din pacate, este foarte mult timp prezent la pensiune.

In camera nu exista frigider. Televizorul era cel mai mic pe care l-am vazut in viata mea.

Despre aer conditionat nici nu poate fi vorba. Lasam geamul deschis deoarece avea o plasa antitantari. Daca nu ne grabeam cand ieseam pe balcon, roiul de muste patrundea imediat in camera.

Intreaga cabana era din lemn. Pe interior arata destul de bine, dar nu cred ca s-a pus vreodata in discutie o dezinfectare la schimbarea seriilor. Capacul de WC era desprins intr-o parte, dar rezista destul de bine pe pozitie.

Exceptand problema cu prezenta unui corp strain in cafea, totul a fost in regula. Pastravii erau din lacul din propria curte, branza era foarte gustoasa, painea extraordinara. Meniul a fost simplu si variat deoarece am putut opta noi pentru ce doream sa mancam seara.

Pensiunea se afla intr-o locatie de exceptie. Are iesire la lacul de acumulare Siriu, este pe o pajiste superba, inconjurata de munti.

In prezentarea proprie a pensiunii am aflat ca vom avea la dispozitie diverse activitati pe apa, biliard, tenis de masa si biciclete.

Intr-o alta sala de mese am gasit o masa de tenis improvizata probabil dintr-un blat al unei mese nemaifolosite si o masa de biliard „made in Izvorul Bucuriei” , care avea vreo 6 bile pe care prima data le-am confundat cu oua.

In a treia zi am intrat sa jucam tenis si am observat ca perdeaua dinspre sala de receptie s-a dat intr-o parte si seful cel mare ne-a privit ostentativ vreme de vreo 30 de secunde. Ne-am bucurat ca am avut, chiar pentru putin timp spectatori.

Intr-una dintre dimineti am gasit un nene care facea plimbari cu barca pe lacul de acumulare. Plimbarea costa 50 de lei si dura o ora. Ne-am urcat in micuta barca cu mare grija si am stat nemiscati acolo pentru a nu ne rasturna, vreme de vreo 40-45 de minute, cat a durat ora de plimbare.

---

VIZUALIZĂRI: 1390 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI