Biserica din Pătrăuţi - un monument aproape uitat

TIPĂREȘTE

Dacă vă propuneţi să vizitaţi mânăstirile din Nordul Moldovei ar merita să vă abateţi şi pe la biserica din Pătrăuţi, situată la doar 10 km de Suceava. Aceasta pentru cel puţin trei motive: este singura ctitorie a lui Ştefan cel Mare care şi-a păstrat forma originală (spre deosebire de celelalte, care au suferit modificări sau au fost reconstruite); are o pictură interioară specifică şi este, poate, cea mai neglijată ctitorie a marelui voievod.

Biserica a fost construită în anul 1487 (potrivit pisaniei slavone de deasupra uşii de la intrare, care face referire la anul 6995 de la facerea lumii), avea hramul Înălţarea Sfintei Cruci şi deservea singura mânăstire de maici înfiinţată în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. S-a presupus că maicile trebuiau să îi îngrijească de răniţii din războaiele purtate în jurul Sucevei, însă tocmai această apropiere de fosta capitală a Moldovei i-a dăunat pentru că a fost prădată în dese rânduri de tătari, cazaci şi poloni. În consecinţă, şi mânăstirea a fost desfiinţată şi reînfiinţată în mai multe rânduri pentru ca în anul 1783, după ocuparea Bucovinei de către austrieci, să fie desfiinţată definitiv iar biserica să devină biserică parohială, cum este şi astăzi.

Nici după Marea Unire biserica nu s-a bucurat de prea multă atenţie iar în prezent îşi păstrează aspectul de monument neglijat, în curtea căruia pasc netulburate caprele preotului paroh. Aceasta în ciuda faptului că aici se găsesc cele mai vechi picturi exterioare şi interioare din Moldova datând chiar din timpul lui Ştefan cel Mare. S-a emis ipoteza că picturile ar fi fost executate de un pictor grec refugiat în Moldova după căderea Constantinopolelui (în anul 1456) şi că el a contribuit la crearea şcolii moldoveneşti de pictură murală.

La exterior a fost pictat doar peretele vestic şi numai în jurul portalului de la intrare (scena reprezentând Judecata de Apoi) iar la interior sunt de remarcat tabloul votiv reprezentându-l pe Ştefan cel Mare cu soţia Maria Voichiţa şi cu fiul Bogdan, cel care îi va urna la tron, precum şi compoziţia „Cavalcada Sfintei Cruci” în care este reprezentat Constantin cel Mare însoţit de 16 sfinţi militari. Această compoziţie a fost apreciată ca fiind un îndemn la cruciada antiotomană, idee pe care Ştefan cel Mare o propovăduia asiduu.

La picturile interioare predomină culoarea ocru auriu cunoscută sub denumirea de „galben de Pătrăuţi”, care nu a devenit însă atât de faimoasă ca „albastrul de Voroneţ”.

În curtea bisericii poate fi admirată şi clopotniţa din lemn, datând din anul 1725 şi o masă rotundă din piatră, despre care se spune că ar fi fost sursa de inspiraţie a lui Brâncuşi pentru Masa tăcerii, iar peste drum se află casa parohială datând de la începutul sec. XIX în care funcţionează în prezent muzeul „Casa Preotului Bucovinean”, cu multe exponate din perioada în care a locuit aici preotul Constantin Morariu (1896-1919), mare patriot român şi fost secretar, în perioada studenţiei, al Societăţii Academice „Arboroasa”, când a fost coleg cu Ciprian Porumbescu şi Zaharia Voronca.

Fără doar şi poate că biserica din Pătrăuţi constituie un obiectiv încărcat de istorie care ar merita atenţia noastră.

---

VIZUALIZĂRI: 625 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI