Hotel Bella Muzica - armonie intre vechi și nou

TIPĂREȘTE

Nu ne-am abătut de la regulă nici in acest an. Noaptea dintre ani am petrecut-o la inălțime, sus pe munte, la 1600 m.

Dar, drumul până acolo nu e ușor, chiar dacă de această dată am profitat de existența tehnologiilor moderne de urcat pe munte.

Până in Poiana Brașov, de unde urma să luăm telecabina sau telegondola, a trebuit să parcurgem ”uriașa” distanță dintre București și Brașov. Nu este tocmai ușor de parcurs, pentru că trebuie să fii un bun conducător auto, capabil să parcurgi distanțe mari cu viteze amețitoare de melc. Și nu este totul. Știi că trebuie să ajungi in Poiana Brașov cel mai târziu pe la ora 15.00, să găsești repede un loc de parcare cât mai aproape de telecabină, să iei ruccsacul in spate și schiurile pe umăr și să fugi să prinzi ultima telecabină/telegondolă. Altfel... cu tot acest harnașament nu ai decât să iei pieptiș muntele și să urci pe jos până la 1604 m altitudine sau, in cel mai fericit caz, să urci cu ratrac-ul.

Ca să evităm aceste probleme, ne-am decis să mergem cu o zi mai devreme decât era planificat să ajungem la cabană și să stăm o noapte in Brașov. Și am mai făcut un lucru ințelept. Ne-am dus in Poiana Brașov, am găsit un loc acceptabil de parcare, am plătit pentru șase zile, și am lăsat mașina acolo cu bagajele grele.

Noaptea am petrecut-o la Hotel Bella Muzica, aflat chiar in centrul Brașovului, in Piața Sfatului nr. 19.

A fost pentru prima oară când am stat in acest hotel, deși la restaurantul cu același nume aflat la subsolul hotelului am fost de multe ori, incă de când s-a deschis.

Intre timp restaurantul s-a extins și a apărut și hotelul, in clădirea veche de aproximativ 400 de ani aflată deasupra restaurantului.

Intrarea in hotel se face direct din stradă, de pe trotuarul vis-a-vis de Piața Sfatului. De cum pășești pe treptele hotelului, ușa se deschide automat spre recepția aflată la parter.

Două recepționere foarte amabile ne-au preluat imediat, au intocmit formalitățile de cazare, ne-au dat cardul camerei, parola wi-fi, și detalii despre mic dejun și restaurantul aflat la subsolul hotelului.

Recepția este un loc cald, amenajat și decorat cu foarte mult bun gust. S-a ținut cont de vechimea clădirii și de arhitectura de inspirație neoclasică a acesteia. Mobilierul este din lemn, și constă in fotolii elegante, măsuțe mici, un șemineu fals, toate in armonie perfectă cu arhitectura clădirii.

Un perete rotund din sticlă acoperă scara care coboară de la recepție la restaurant.

Accesul spre camere se face urmând un coridor nu foarte lat dar frumos și discret iluminat de lămpi cu abajur amplasate pe pereți. Urmează scările cu balustradă din fier forjat și mâna curentă din lemn, care ne-au condus până la etajul trei.

Noi am avut o cameră dublă, cu pat matrimonial, nu foarte mare, aș putea să spun chiar micuță, dar nu aveam mari pretenții la o clădire atât de veche.

In cameră aveam un pat mare și foarte confortabil, cu perne excelente (eu am o mare problemă cu pernele de la hoteluri, care par de multe ori umplute cu pietre). La cele două capete ale patului erau două noptiere cu două veioze cu bajur. Mai era un televizor led screen, un minibar, o măsuță mică intr-un colț, un fotoliu și un taburet.

Tot mobilierul, ușa de la intrare cât și cea de la baie erau din lemn masiv, de culoare maro inchis.

Dulapul pentru haine, prevăzut cu câteva umerașe, trei sertare și un seif de valori se afla intr-o cămăruță, in spatele unei uși din lemn identică cu cea de la baie. Pe partea din interior a ușii era amplasată o oglindă mare.

Camera se află la mansarda clădirii, motiv pentru care era prevăzută cu două ferestre amplasate pe tavaul oblic.

Baia păstra aceleași dimensiuni mici dar suficiente pentru amplasarea unei cabine de duș și a unui lavoar mic, rotund, așezat pe o poliță din piatră. Deasupra vasului de toaletă era un raft din lemn pe care se aflau prosoapele. Instalațiile sanitare erau din cupru, păstrând același aer din alte timpuri. Pereții erau acoperiți cu o gresie din piatră, de culoare bej deschis, in armonie perfectă cu mobilierul băii și cu instalațiile sanitare.

Micul dejun se servește la parterul hotelului, intr-un salon special amenajat in acest scop. Semăna foarte mult cu bucătăria bunicii, cu dulapuri din lemn, cu perdeluțe la corpurile suspendate. Pe pereți erau polițe din lemn pe care se regăseau tot felul de ustensile vechi de bucătărie – râșnițe, carafe din sticlă alamă sau ceramică, căni și farfurii din ceramică pictată, recipienți vechi din sticlă. Salonul era iluminat cu ajutorul unor lampadare din alamă. Ferestrele dădeau inr-o curte interioară, unde probabil că in anotimpul cald se poate sta și servi masa.

La micul dejun am avut tot ce era necesar – ceai, cafea, lapte, ouă fierte, omletă, lapte, unt, cereale, brânzeturi, etc.

Peste tot, in cameră, in hotel, in salonul de mic dejun era foarte curat.

Trebuie să mai amintesc că hotelul dispune de 20 de camere duble, 6 duble deluxe, 6 camere single, un aprtament și o garsonieră.

Prețul nu este foarte mic, noi am plătit 290 lei pentru o noapte, cu mic dejun inclus. Hotelul nu primește tichete de vacanță dar se poate plăti cu aceste tichete printr-o agenție de turism (așa am procedat și noi chiar la sugestia reprezentanților hotelului).

Dacă stai la hotel mai beneficiezi și de o reducere de 10% la restaurantul Bella Musica.

Recomand cu căldură acest hotel la care sper că și noi vom reveni.

---

VIZUALIZĂRI: 798 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI