Aspasia te-ai făcut frumoasă!

TIPĂREȘTE

Aproape de ora închiderii am ajuns la agenție. Tot la domnul Dan responsabil pe Grecia deci și pe vacanța noastră de anul acesta., Ce să fie, ce să fie? ... '', Să fie Lefkada! '' m-am auzit eu vorbind ca o poruncă., Să fie! Așadar să căutăm cu toate că e cam târziu... '', Să nu mai nimerim tot o cameră joasă, la mansardă, cu grinzi ca anul trecut. '', Da, desigur, zâmbi domnul Dan, a fost o regretabilă confuzie, o neînțelegere dar în rest sper că v-ați simțit bine. '', Da a fost ok'' am devenit eu politicos mângâindu-mi creștetul ce avusese de suferit atunci în contactul cu grinzile.

Câteva telefoane date de domnul Dan. Vorbe grecești și de-o parte și de cealaltă. Ne, ne, ne care în grecește înseamnă da da da și apoi vine concluzia în românește către noi, Am găsit ceva în perioada care vă interesează în Nydri, un apartament în vila Aspasia, 69 de euro pe noapte. Ținând cont că sunteți în plin sezon merge un 69... '', Cu Aspasia, îi furai eu vorba din gură încercând să glumesc amintindu-mi de reclama intens mediatizată la noi. Aspasia ești frumoasă tată, ți s-a întărit părul! '' Nevastă-mea se uită pieziș neînțelegându-mi gluma. Oboseala acelei zile toride o făcu să reacționeze scurt, Hai să plătim! '' Plătim. Luăm voucherul și plecăm.

Ajuns acasă am căutat pe AFA referințe despre această locație. Cele mai noi de acum 3 ani. Hm... multe se pot schimba de la o zi la alta darămite în trei ani! Citesc și păreri bune și proaste și oricum alegerea-i făcută, nu mai pot da înapoi. Fie ce-o fi! mi-am zis și-am pornit la drum cu inima strânsă.

La intrarea în Nydri venind dinspre Lefkada town cam la un km poate mai putin pe partea stângă se află vila. Pe o pancardă albă scrie cu litere grecești Aspasia. GPSul cu datele de longitudine și latitudine introduse m-a dus la fix. Am coborât din mașină după un drum lung și epuizant. Apropo să nu faceți ca mine să-l parcurgeți dintr-o bucată! Eram mort de oboseală, plecat de la 18.30 din Moreni și ajuns la 9.30 la destinație după ce am orbecăit vreun ceas prin munți, prin sate necunoscute cu pante abrupte și străduțe înguste pentru că am făcut greșeala să-i iau miaul lu aia de pe GPS care mă sâcâia că am depășit limita de viteză. Traseul se tot reconfigura pe mute și eu dă-i și dă-i mergeam înainte ca rușii până m-am trezit prin munți printre capre de mă miram de ce dracu nu mai e nimeni pe drum. Ce eu sunt singurul care merge la mare în Lefkada?

Proprietarul vilei m-a întâmpinat binevoitor la intrare într-un maieu alb (nu știu dacă la plecare era tot ăla da sigur era tot alb), s-a uitat la acte și deși era devreme și-a cerut scuze că nu era camera gata urmând a fi eliberată tot de niște români. dar până atunci poftiți la terasa noastră. Am servit un Mythos cu chipsurile din partea casei. Apoi ne-am învărtit un pic pe la supermarketurile din apropiere. De la al doilea cum te duci spre centru am luat Mythos cu 1,26 euro iar trecând podul peste un canal de eventuale ape pluviale am descoperit la cca 200 de metri distanță de vilă și cel mai apropiat magazin cu produse de panificație. Păinea e de la 1euro până la 2 și ceva depinde de sortiment. Deasemenea găsiți fel de fel de plăcințele strudele, chifle, cornuri sau ce vă poftește inima în domeniul ăsta. Supermarketurile din preajma vilei au preturi asemănătoare. Diferențe de câțiva eurocenți. Acu depinde de fiecare dintre voi de unde vă convine să cumpărați de la Stănciulescu sau de la Măgeanu. :)

Cam în trei sferturi de oră apartamentul a fost gata. Nr 15 îl chema. Ne-a fost înmânată cheia pe care dacă o uitai înăuntru pa! trebuia să apelezi la proprietar să-ți descuie. Lucru care de altfel s-a și întâmplat după o mică ceartă între nevastă-mea și ăl mic care se jucase cu cheia și nu o mai pusese la loc.

Apartamentul e situat la primul etaj are două balcoane destul de generoase care au ca mobilier două măsuțe cu scaune. Unul dintre balcoane în speță cel lung e situat deasupra terasei unde am băut Mythosul iar celălalt balcon care e mai mic și deservește dormitorul are priveliște din lateral spre mare. Camerele sunt largi, spațioase. neavând metru m-am apucat să le măsor din ochi la nivelul podelei: cea în care e și chicineta are cam 18 plăci de gresie lungime cu vreo 13 lățime he-he! cam vreo 20-25 metri pătrați ca suprafață iar dormitorul cam 15-16 metri pătrați. Pentru prima dată prin călătoriile mele prin Grecia am întâlnit un ditamai frigiderul. Un frigider destul de mare, spațios parcă special pentru mine.

Patul matrimonial bun, big. M-am căutat cu consoarta și m-am întâlnit doar de vreo două ori prin el. :) Dormitorul mai are în componență un șifonier pe tot peretele care are și o mică cutie de valori cu cheie. Și mai are ceva. Un dispozitiv de băgat în priză cu pastile anti țânțari care culmea nu prea și-au făcut apariția chiar dacă nu l-am folosit. Era, așa, precum o sperietoare de ciori. Țânțarii îl vedeau și nu mai intrau în cameră. Glumesc. Singura explicație logică pe care am acceptat-o în sinea mea e că am nimerit o perioadă caniculară excesivă în care țânțarii și-au redus activitatea chiar și pe timpul nopții. Mai era câte unul rătăcit și anemic dar sigur nu-l chema Anofel.

Baia e prevăzută cu cadă dar noi am făcut mereu dușuri. Există perdeluță pentru intimitate și mop pentru ștergerea apei ce se mai scurge. Curățenie se făcea în fiecare zi dar era păcat să aștepți să-ți șteargă femeia de serviciu stropii de apă rezultați în urma dușuilui sau pasta de dinți din chiuvetă. Lenjeria și prosoapele au fost schimbate după trei zile. O fi mult o fi puțin nu știu ce să zic. Dar e un obicei pe care eu l-am mai întâlnit în Grecia.

Am ajuns la concluzia că la etaj ai avantaj. Față de parter și de neplăcerile regretabile ale altor români nouă nu ne-a refulat baia. Bine, de refulat am mai refulat eu singur în baie, . De la atâta bere. Doar niște râgâieli simple atâta tot.

În prima zi după ce ne-am cazat ca la o comandă am căzut lați toți de parcă dăduse cu gaze. Prima dată s-a trezit ea, după aia eu și după aia nevastă-mea. Degeaba că nu mai era loc. Se treziseră și copii.

Să fi fost vreo 17 ceasuri locale când am luat cu asalt plaja din imediata apropiere a vilei și-am tăbărât pe șezlongurile portocalii pentru care nimeni nu ne-a cerut vreun franc. Între timp față de acum câțiva ani a apărut un fel de poolbar probabil cu același proprietari de vreme ce e în interiorul curții și deservește consumatorii cazați la vilă. Am consumat și noi de sete niște freshuri și nește mythosuri de la bar și-am făcut prima bălăceală în mare. Plaja e îngustă și, pietrosa'' dar are un farmec aparte mai ales datorită palmierului din apropiere ce parcă își are rădăcinile în mare.

De parcat am parcat mașina în curte în siguranță. Plecam în fiecare zi la altă plajă și reveneam seara în același loc fără probleme. Ca să înțelegeți povestea cu parcarea trebuie să fac o paranteză și să introduc în ecuație niște elemente care fac parte din poporul nostru prieten și tovarâș- sărb. Când am fost prin Thassos m-am intersectat de vreo două ori cu sârbii. O dată mi-a tăiat unul calea de pe un drum lateral și era să intru în el. M-am mulțumit doar cu niște frâne scârțâite și o înjurătură. Altădată un altul parcase prost de nu mai puteam să ies eu din parcare și am fost nevoit să-l aștept. Și cu altă ocazie am făcut grătar seara în locul amenajat de proprietar și o familie de sârbi din Belgrad adică mai mult ea m-a boscorodit în limba ei că i-am afumat prosoapele puse la uscat. Păi pune-le fă i-am zis bădărănește pe românește pe balconul celălalt că ai două balcoane! În fine. Micile incidente s-au adunat ca otrava în creierul meu astfel că m-am surprins că nu prea îi mai haleam neam. Cum vedeam mașini de Serbia cum strâmbam din nas. Ee! și ce ziceți voi că am făcut eu într-o seară când am venit de la plajă cu mașina și am dat în curtea și în locul unde parcasem până atunci la vila Aspasia, numai de mașini sârbești. Apoplexie normal! Să mai parchez și eu canci! Am cerut lămuriri proprietarului care a dat din umeri un fel de cine pleacă la plimbare pierde locul de onoare! Apoi a vorbit cu o vecină și m-a parcat la ea. Mai bine! Mașinica mea stătea acum și la umbră.

Cineva relata în reviewurile anterioare că sunt probleme cu zgomotul în această locație. Depinde de somnul și oboseala fiecăruia. Vila e situată chiar la strada principală. Dacă ești cazat spre stradă și te știi cu somn sensibil mai bine nu te caza aici. Cu toate termopanele mai pârție noaptea câte-un scuter (era să zic că mai trec tramvaie, trece trenu) mai vine câte-un cutremur căci serios vorbind din ce credeți că s-au făcut în milioane de ani frumusețile astea? Din încrețirea pământului. Ultimul cutremur mai serios a fost în noiembrie 2015 și a distrus plaja Egremni. Adică scările care nici anul acesta nu au fost reconstruite. Pot să confirm ceva cu zgomotul. Grecii sunt aprigi la mânie. Într-o noapte am fost trezit de o ceartă grecească în care se lăsase cu faruri de poliție ce îmi băteau în geam. Mai devreme se dăduse muzica tare cu toate că era trecut bine de miezul nopții, vreo 3 dimineața. Se vorbea tare. Și apoi scandal. Țipete, amenințări. Parcă am mai văzut asta și pe la alte popoare.

Nu vreau să închei pe tonul ăsta. Mâna grecului în maieu alb, ce o prinsesem în a mea la plecare în semn de rămas bun, deși bătrână era puternică și muncită. Îi plăcuse că îi spusesem Kalimera în fiecare dimineață și acest lucru îl simțeam din strângerea ei. M-am urcat în mașină și am lăsat în urmă 7 zile minunate. Și o locație în care eu și familia mea ne-am simțit aproape perfect. Aspasia rămâi cu bine. Ești frumoasă!

---

VIZUALIZĂRI: 1104 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI