[Dormir en Cadiz] Excelentă cazare în cel mai vechi cartier al Cadizului

TIPĂREȘTE

Cazarea din Cadiz am ales a fi într-una din casele tradiționale din inima orașului. Pentru o și mai exactă amplasare, cartierul La Vina, cel mai vechi al orașului, unde localnicii pot fi întâlniți pe străzi în orice moment al zilei și bună parte din noapte la taverne, cu mâncarea și băutura pe masă.

Au niște crâșme autentice, joase și pictate, cu mese deloc sofisticate, se dau comenzi strigându-și preferințele culinare către chelner sau direct spre bucătarul ce își ițeste din când în când capul peste ușa batantă ce duce din sala de mese spre locul în care el trebăluiește.

Se cunosc între ei, povestesc, creează o atmosferă așa de frumoasă! Iar unii cântă la chitară și se veselesc de mama focului!

Ajungem la intrarea în casă parcurgând străzi perfect drepte ce se întretaie la fel de perpendicular cu altele, pline de mici ateliere, boutiquri sau baruri. Clădirea în cauză reprezintă o piesă din lungul șir de imobile cu două etaje perfect lipite între ele.

În exterior, parterul are culoarea celor tradiționale din Malta iar etajele a unui roșu pal. Fiecare fereastră avea ramele și canaturile albe ca laptele, un balcon de fier forjat negru și e încadrată cu piatră aidoma parterului.

Suntem așteptați de o gazdă minionă dar exterm de eficientă. Ne-a luat temperatura de cum am intrat, ne-a dat pe palme cu soluție de igienizat, totul într-o desfășurare atât de rapidă încât nici n-am avut timp să crâcnim sau împotrivim.

Cu harta în față ne oferă informații detaliate despre principalele obiective ale orașului, cu prețuri, orare și posibilități de acces către acestea.

Apoi urcăm să ne predea camera situată la etajul 2. Sunt impresionat de curățenie și acord notă maximă celui care s-a ocupat de design-ul holurilor și casei scărilor. E atât de atrăgător interiorul încât nu mă satur să fac poze.

Pereții holului se prezintă vopsiți în roșul observat și în exterior și un galben foarte odihnitor. Pe ei sunt atârnate fel de fel de tablouri mai mici sau mai mari, obiecte de artă ceramică sau abajoare de fier forjat. Musai să menționez dulapurile micuțe, scaunele cu perne colorate și măsuțele de lemn pe care se odihneau ghivecele de flori.

Scările construite din lemn, cu balustradă din fier forjat și mână curentă din lemn, te conduc până la ultimul etaj unde se află camera noastră. Una micuță, chiar surprinzătoare ca spațiu, decorat în stil oarecum vintage, în a cărei dotare sunt cuprinse o măsuță și un scaun plus un dulap lunguieț pe înălțime. Nu apare nicăieri, însă, minibarul prezentat în descrierea site-ului de pe care am făcut rezervarea.

Despre baie, nu am decât cuvinte de apreciere, de la mobilier, obiecte sanitare și până la cromatica acesteia.

Dimineața am observat o curte interioară descoperită situată la etajul 1 și am cerut să fim lăsați să luăm acolo micul dejun. Cazarea nu includea mic dejun însă, dând cu ochii de respectivul loc, nu ne-am putut închipui o altă locație pentru a lua prima masă a zilei. Drept pentru care m-am deplasat într-unul din magazinele de cartier și am achiziționat baghete calde și alte alte produse locale care au contribuit la festinul culinar în acea oază de liniște și perfectă relaxare.

Întrucât spațiul respectiv era utilizat doar de gazdă și musafirii personali, am întâmpinat o oarecare reticență din partea acesteia – vor dori și alți oaspeți un asemenea favor ni se transmite – dar, până la urmă, persuasiunea mea a înregistrat un succes (nu neapărat neașteptat...).

La capitolul aprecieri aș mai menționa faptul că ne-a schimbat prosoapele, a făcut curățenie în baie și a golit coșul de gunoi după prima noapte.

Cu o notă de 9,4 pe Booking, clădirea cu apartamente de închiriat aparține unui fost portar de fotbal în prima ligă spaniolă. Așa că vă dați seama de subiectele comune de discuție avute.

După ce abandonase activitatea sportivă, omul – cu un deget rupt și nici acum pe deplin vindecat, cu răni la cap și o coloană vertebrală vizibil afectată de plonjoane și parade – a achiziționat prin împrumut bancar, girat cu însăși clădirea de față, proprietatea pe care a transformat-o în apartamente de închiriat în regim hotelier.

Băiatul a fost cu finanțele iar pe partea de administrare a angajat o ucraineancă ce între timp i-a devenit parteneră de viață. Și cine credeți că este? Micuțul spiriduș ce ne-a primit aseară și a cărei fluență și cursivitate de exprimare în engleză o remarcasem încă din primele dialoguri, catalogând-o drept cea mai bună vorbitoare de engleză întâlnită în Andaluzia.

Vă recomand să îi căutați și să le treceți pragul de vă veți afla vreodată prin Cadiz.

Camera cu spațiu redus.

---

VIZUALIZĂRI: 1000 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI