Emil Sigerus

TIPĂREȘTE

La începutul anului 2023 am început o vizită maraton a tuturor muzeelor din Sibiu. Mi-a făcut mare plăcere să le vizitez sau să le revizitez. Tot ce am văzut atunci am descris și pe AFA, articolele se pot citi și viziona pozele atașate. Când am ajuns la Muzeul de etnografie și artă populară săsească Emil Sigerus amenajat în Casa Artelor din Piața Mică și lângă Podul Minciunilor am avut o surpriză neplăcută, era în renovare și a rămas nebifat în lista mea de vizite de atunci. Nici o problemă, am așteptat finalizarea renovării și redeschiderea care a avut loc anul acesta.

Zilele trecute la o plimbare la târgul de crăciun sibian mi-am adus aminte de acest muzeu și că ar fi momentul să-l vizitez mai ales că are și o expoziție temporară la un etaj, un târg de crăciun.

Adresa exactă este Piața Mică nr. 21 Sibiu (lângă Podul Minciunilor)

Orarul de vizitare este de miercuri până duminică între orele 10.00-18.00

Tarifele sînt 10 lei pentru adulți, 3 lei pentru elevi, studenți, copii peste 6 ani, gratuit pentru copii sub 6 ani și persoane cu dizabilități. Nu există lift doar scări.

Muzeul care s-a înființat în 1997 încearcă să umple un gol resimțit de muzeologia românească datorat reprezentării reduse a contribuției pe care sașii și-au adus-o la formarea și îmbogățirea culturii în cei peste 800 de ani de locuire în spațiul transilvănean.

În mediul online se mai scrie că patrimoniul său numără aproape 7000 de piese: colecţia Emil Sigerus transferată din patrimoniul fostului Muzeu Carpatin (întemeiat în 1885) şi colecţiile de valoare aparţinând lui Julius Bielz, Wilhelm şi Gisela Rosa Richter, Carl Engber şi Erwin Ulbrich. O prima expoziţie permanentă are ca temă 'Civilizaţia transilvană. Meşteşugul cahlelor', valorificându-se astfel un nucleu patrimonial de o excepţională valoare documentară. 'Cahle Transilvane (Sec. XV-XIX) ' Studiul istoriei şi specificului meşteşugului cahlelor a constituit, în ultimele decenii, o temă frecventă a cercetărilor de istorie medievală şi etnografie, contribuind la adâncirea cunoaşterii modului de viaţă şi a culturii poporului nostru, a relaţiilor sale economice şi culturale cu popoarele Europei, a raportului de convieţuire şi influenţare reciprocă dintre români şi naţionalităţile conlocuitoare: saşi, unguri şi secui.

Apariţia primelor cahle este legată de evoluţia oraşelor în secolele XIV - XV, când s-a dezvoltat o organizare superioară a meşteşugurilor, sub forma breslelor. Acestea deţineau o tehnologie avansată şi o serie de 'secrete' tehnice. De exemplu, documentul de reînnoire a statutelor breslelor, din anul 1376, atesta că olarii din Sibiu, Sighişoara, Sebeş şi Orăştie erau organizaţi într-o breaslă aparte 'lutifigulorum fraternitas'.

Clădirea una din cele emblematice ale orașului a fost construită în anul 1370, este o fostă hală a măcelarilor, pe acel hol deschis și acoperit veneau comercianții de carne și puteai cumpăra de acolo cele de-ale gurii. Îmi și imaginez cum era pe acolo în perioada medievală.

Clădirea a fost restaurată în 1962,1967. În 2023 a avut loc doar o reamenajare.

La parter putem trece prin acel coridor acoperit, de acolo se intră în diferite spații comerciale. Intrarea la muzeu se face la intrarea din mijloc se va trece printr-un hol după care se va intra în holul de la casa scărilor. Acolo este amenajat un birou de informații unde se pot procura biletele de intrare. Se poate plăti și cu cardul se primește bon fiscal.

Primul etaj este destinat expozițiilor temporare, având în vedere spiritul crăciunului acolo avem acum un târg tematic. Tot la primul etaj s-a amneajat un spațiu pentru copii destul de încăpător, se pot juca acolo până adulții vizitează muzeul, este și un supraveghetor, foarte frumos că s-au gândit și la cei mici.

Al doilea etaj este mansarda clădirii, în fine acolo este muzeul propriu zis. Muzeul pare încăpător totuși tind să cred că nu se află toate cele 7000 de exponate menționate mai sus acolo.

După plătirea biletului de intrare am urcat direct la etajul doi și vizita la târgul de crăciun am lăsat la urmă.

Redau fragmente dintr-un text ce am citit la intrare în muzeu și mi-a plăcut:

Ancorată în perioada de tranziție din a doua jumătate a secolului al XIX lea și primele decenii ale secolului XX, expoziția vă invită să descoperiți importanța meșteșugurilor în cadrul comunităților munca adesea nevăzută a oamenilor obișnuiți și să explorați poveștile de creativitate și reziliență pe care fiecare obiect îl transmite.

Transilvania este un ținut care a dăinuit timp de veacuri în baza propriilor resurse. Trecerea de la breslele medievale la asociațiile moderne, mai accesibile și progresiste, a pregătit terenul pentru o evoluție tehnologică care a remodelat practicile de producție și a îmbunătățit calitatea vieții în orașe și împrejurimi. Dincolo de forma de expresie artistică. meșteșuguruile au continuat să înfluențeze semnificativ peisajul cultural al Sibiului și al Transilvaniei ca regiune europeană.

Obiectele selectate din colecțiile muzeului unele expuse pentru prima oară, nu strălucesc nici prin sepctaculozitate, nici prin frumusețe. Ele ilustrează însă dedicația și ingeniozitatea oamneilor obișnuiți. Cei care prin meșteșugurile și tradițiile lor cu efort, cu pricepere și migală, și-au îngrijit gospodăriile și familiile și au modelat orașele și satele Transilvaniei, contribuind semnificativ la identitatea locală.

Astăzi toate poartă amprenta lor.

Stând în muzeu și în același timp în mansarda clădirii medievale putem observa sctructura aparentă a șarpantei. Iluminația este potrivită, și observând exponatele parcă sîntem într-o altă lume, într-o lume a sașilor transilvăneni.

Expoziția este modernă și pe lângă exponatele expuse putem butona ecrane interactive sau viziona documentare pe alte ecrane.

O supraveghetoare m-a îndrumat în ce direcție s-o iau. Exponatele se vizitează la stânga dinspre scări, și la momentul vizitei vom înțelege și motivul de ce. Primele exponate au legătură cu lemnul și prelucrarea sa. În Transilvania bogată în păduri meșteșugurile lemnului s-au transmis din generație în generație. Pe un perete întreg observăm expuse toate sculele folosite de următorii meseriași în lemn: butinari, jogărari, dulgheri, șindrilari, tâmplari, măsari, dogari, rotari, caretași, covătari, lingurari, furcari, spătari. Totul se prelucra cu mâna nu existau mașini, energie electrică. Pe sub sculele expuse găsim legenda cu denumirea fiecăreia.

Masa într-o familie săsească era de obicei mai complexă cu sertare, ladă și chiar și cu compartimente ascunse, unele pictate altele nepictate. Putem observa un exemplar original pe aici. În următoarele ni se vor prezenta aspecte din viața sașilor.

Prelucrarea lutului era o altă meserie importantă în viața sașilor. În majoritatea satelor transilvănene se găsea o zonă cu un deal cu sol argilos care se putea colecta și folosi la fabricarea diferitelor vase. Proprietățile acestui sol argilos difereau de la o zonă la alta astfel în unele locuri puteai confecționa oale, vase, în alte zone cahle de sobe sau țigle și cărămizi. Dar olarii, cărămidarii, țiglarii sau căhlarii știau despre ce este vorba au învățat asta doar din generație în generație. Observăm expuse cahle unele mai frumoase decât celelalte, vase, chiar și ceva țigle, precum și multă documentație privind fabricarea acestor obiecte.

Urmează treburile femeiești, confecționarea hainelor. Cânepa și inul această materie primă pentru pânză af ost recoltat și prelucrat manual. Pe urmă s-a adăugat și bumbacul. Pânza a fost decorată imprimată cu ajutorul unor tipare de lemn. Ne putem documenta la capitolul cum se făcea atunci prin intermediul ecranelor, sau documentelor, pozelor expuse.

Și cu asta s-a finalizat vizita muzeului, sincer mă așteptam la mai mult, la mai multe exponate dar pentru o mică idee despre istoria sașilor merită vizita.

Dacă la muzeu era cam liniște, la târgul de crăciun de la etajul 1 era mai multă lume, evident ori pentru a căsca ochii ori pentru a cumpăra ceva. Astfel putem cumpăra acolo coronițe de crăciun de toate felurile una mai frumoasă ca cealaltă, decorațiuni de crăciun și nu numai, lucrate manual, jucării de lemn, ceramică, băuturi de casă cu sau fără alcool, etc.

Afară în Piața Mică târgul de crăciun din acest an este splendid ca în fiecare an. Este mai multă animație, mai mulți vizitatori acum de crăciun.

Sărbători fericite

---

VIZUALIZĂRI: 188 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI