Amintiri placute

Am beneficiat de oferta facuta de o firma de turism intr-o " Black Friday".

Oferta parea supertare dar, ca intotdeauna (chestiune ce nu o voi intelege niciodata), pretul ei nu includea si taxa de aeroport (ca si cand aceasta se plateste benevol, optional) …. ceea ce a mai scazut din entuziasmul cu care o privisem initial.

Dar am mers in continuare.

A doua chestie ciudatica a venit dupa cca doua luni cand agentia ma anunta ca nu se mai merge cu Tarom (care avea cursa dimineta spre Santorini) ci cu Aegean (care avea cursa seara) … deci pierdeai o zi din start...

Mai zi ceva!

Dumnezeu a aranjat insa lucrurile asa cum numai El stie sa o faca si totul a fost spre binele meu! Am prins vestitul apus de soare pe mare vazut din avion pe tot intinsul ei, intr-o splendoare de culori cu toate nuantele de rosu, imagine ce m-a tulburat si care ma va insoti in marea calatorie (ceva ce mi-a ramas in amintire cu o asemenea intensitate am mai trait vazand un apus de soare peste Hrad-ul praghez, cand ultimele raze ale soarelui, aruncate de dupa deal, poleiau in aur intreg acel oras unic).

Drumul de la aeroport la Hotelul Alia din localitatea Kamari l-am facut intr-o bezna totala pentru ca avionul a ajuns dupa lasarea intunericului iar in Santorini iluminatul public (cu exceptia oraselor) pare neinventat inca.

Am trait senzatia pe drumul aeroport-hotel ca de fapt am aterizat undeva in Romania si soferul autocarului a luat-o pe cel mai prost drum judetean.

Am fost lasati la o poarta in pustietate si atunci am inteles ca acolo era hotelul.

Personalul ne-a intampinat cu cordialitate dar un gand rau parca imi dadea tarcoale: "eram cam aproape de aeroport si traficul destul de intens ne va impiedica sa dormim"... Noroc ca aceasta nu s-a adeverit si disconfortul activitatii de pe aeroport a fost undeva spre zero iar vremea excelenta de la inceput de septembrie a transformat un vis ce se pregatea sa devina cosmar in ceva placut pe parcursul celor sapte zile de vacanta.

Camera decenta, curata, curatenie zilnica si de asemenea prosoape schimbate zilnic. Insa si aici a fost un stres pe care nu l-am inghitit cu placere, ghidul roman rezident in Santorini ne-a atras atentia sa nu dormim cu geamul deschis pentru ca in timpul noptii s-ar putea (probabil or fi fost cazuri) sa patrunda cineva si sa te lase fara bani si acte sau alte lucruri de valoare. Super tare!!! Asa ceva nu am mai auzit nici la Mamaia!

Pachetul avea inclus meniu demipensiune. Mancarea era suficienta si destul de variata. Bucatarul era roman, il cheama Marius si era, in masura posibilitatilor, foarte amabil cu romanii, dar trebuia sa acopere cerintele tuturor turistilor cazati in hotel asa ca dimineata aveam invariabil in meniu si iahnie de fasole si carnati.

Noroc ca aveam multe alte variante.

Piscina era bine ingrijita, curata iar in micul jacuzzi te puteai rasfata in voie dupa care cateva ceasuri de trandaveala pe saltea la soare sau o bere rece la umbra unei umbrele iti dadeau placutul sentimentul de vacanta. Pacat ca din difuzoare razbatea orice alta muzica, numai greceasca nu (probabil ca tot pentru delectarea englezilor colocatari cu noi).

Faleza este plina de tavern, care mai de care mai ofertante, saltelele si umbrelele fiind gratuite daca erai consumator de la ei. Aici am gasit taverna Skaramagas pe care am "vizitat-o" de mai multe ori unde patronul era un roman care avea la grinda busuioc si aghiazma in cel mai pur stil romanesc. Preturile bune si mancarea excelenta. Dar nu va ganditi la ciorba de burta si ceafa de porc! Ci specialitati grecesti: miel, fructe de mare, caracatita, parjoale dintr-un soi de rosii cherry, preparat specific santorinez. Il salut cu placere si pe aceasta cale pe Bogdan!

Partea "hard "era ca aceste chestii se intamplau cam pe la 1,5-2 km de hotel.

Poate ca pe undeva a fost bine ca am fost nevoiti sa facem si putin (mai mult) sport dupa o masa imbelsugata!

Avantajul hotelului era ca traseul autobuzului ce ducea spre Fira era destul de aproape iar drumul nu dura mai mult de 15-20 min.

Am mers si in Oia de unde se spune ca ai prilejul de a vedea cel mai frumos apus de soare.

Din pacate in ziua in care am fost noi (desi ziua a fost fara pic de nor) a fost o boare de ceata pe mare si totul s-a estompat. Noroc ca avusesem privilegiul da a vedea acel apus minunat pe hubloul avionului.

Despre cele doua orase Fira si Oia nu am de gand sa incerc sa va descriu eu, cu slabele mele talente de povestitor ceva, e suficient sa cereti Santorini si imaginile vorbesc cat nu as avea eu puterea de a o face. Am vizitat si o crama unde am participat la o degustare: doua tipuri de vinuri demiseci placute si doua (considerate perla cu marca Vinsanto) atat de dulci ca degustarea am facut-o cu oarece greutate mai mult de dragul amabilitatii patronilor.

Plaja. Se spune pe buna dreptate ca daca Dumnezeu ar fi dat si plaja la Santorini i-ar fi dat totul. Asaaa... Oricat de spectaculoasa ar fi plaja cu pietris negru, oricat de amenajate ar fi cararile de scandura ce te conduc pana aproape de apa nu pot inlocui o plimbare placuta prin nisipul scaldat lenes de valul marii. Dar nu e numai asta, daca iti propui sa faci si o baie in mare trebuie sa treci cu bine de bariera de pietroaie alunecoase care iti stau in cale. Asa ca daca mergeti cu gandul ca veti petrece clipe de neiutat in valurile marii ar trebui sa mai faceti unele mici corectii.