MiniGhiduri AFA FRANȚA [pg.11/21]

Întortocheate sunt și căile istoriei. Dacă Franța nu exista, trebuia inventată. De fapt, chiar așa a și fost, dacă ne gândim că, după dezmembrarea moștenirii carolingiene, feudalii, regișorii și, mai apoi, regii au alipit, rând pe rând, teritorii vaste, unele mai rebele, altele mai supuse, până când au făurit ceea ce azi pare a fi cea mai completă țară europeană. Poate chiar și cea mai frumoasă. Iar rivalitatea ce a cuprins popoarele care sălășluiau de-o parte [...]citește review

Sejurul nostru a inceput intr-o duminica. Fiind trei cupluri, am inchiriat o viluta in Eze bor du Mer, insa despre acest oras, sau mai bine zis sat, nu o sa zic prea multe: are o plaja ingusta si cu pietre destul de mari, la intrare in apa sunt alge; am aflat de la unul din putinele restaurant de aici, si de fapt singurul in care am mancat, L’Epicurien (unde pot spune ca preturile erau destul de mari in raport cu portiile) ca in Eze bord du Mer nu exista niciun fel de magazin alimentar, ci [...]citește review

Un prieten de-al nostru, ne spunea mereu: ‘’oceanul e altceva, nu se compară cu marea”. Nu prea l-am luat in seama. ”Ce altceva ar putea fi, imi spuneam? Exagereaza! Cu ce ar fi mai deosebit fata de Marea Neagra sau alte mări pe care le-am vazut? ” In dimineața in care am vazut pentru prima oară Oceanul Atlantic, urma să ii dau dreptate. După ce am luat micul dejun la un hotel Ibis din Rochefort, am plecat să vizităm regiunea. In prima zi ne –am propus să vedem [...]citește review

Nu am afirmat niciodată că “m-am îndrăgostit” de un oraş! Niciodată! Până acum. Până la Nisa! Şi am să vă povestesc în continuare de ce m-am îndrăgostit de Nisa, de ce o parte din sufletul meu a rămas acolo, pentru totdeauna! Nisa este un oraş la care nici nu am îndrăznit să visez vreodată. Mi-l imaginam ca un loc mult prea scump pentru posibilităţile noastre, o destinaţie intangibilă, asta până când am prins o ofertă de neratat la blueair. Înainte de a [...]citește review

După mai multe peripeţii, am reuşit să închiriem din Montpellier o maşină pentru 2 zile, una din ele dedicând-o în mare măsură celui de-al doilea cel mai vizitat oraş din Franţa (evident, după Paris) – Carcassonne. Totuşi am zis să profităm şi să vedem şi alte lucruri în drum, aşa că n-am ales autostrada A61/E80, ci D11-D5, pe malul Canal du Midi. Canal du Midi se întinde pe 240 km şi face legătura între Toulouse şi Agde sau Sète, oraşe la Mediterana (trecând [...]citește review

Deşi, administrativ vorbind, Toulouse face parte din regiunea Midi-Pyrenées, acest al patrulea oraş al Franţei în privinţa numărului populaţiei (peste 440 de mii de locuitori) are o lungă tradiţie în calitate de capitală a Languedocului. De altfel, francezii înşişi recunosc că împărţirea administrativ-teritorială modernă a ţării s-a făcut după criterii artificiale. Asta e însă mai puţin important. Toulouse e renumit pentru industria aeronautică (avioanele Airbus [...]citește review

Pentru că în articolul meu anterior („Peripeţii la Perpignan”) am exagerat probabil cu detalii privind problemele pe care le-am întâmpinat cu transportul, vreau să dedic prima parte a acestui review unei prezentări generale a regiunii Languedoc & Roussillon. Ca formă administrativ-teritorială, regiunea Languedoc-Roussillon este cea mai sudică dintre cele 27 de regiuni ale Franţei. Oficial, capitala sa este Montpellier. S-a format în anii 1960 prin alipirea celor două [...]citește review

În ultima zi a sejurului nostru la Paris, -12 zile, 12 reviewuri- am vizitat pentru câteva ore cimitirul Père Lachaise, cel mai mare din oraş, atestat ca monument istoric din 1993. Intenţia noastră era să găsim mormintele românilor celebri: Enescu, Ana de Noailles, Marta Bibescu, Elvira Popescu şi mai de curând Virgil Ierunca, Nic. Penescu. Eram învăţată cu cimitirul Bellu care e ordonat, aleile sunt numerotate şi sunt alocate cuartaluri scriitorilor, artiştilor, [...]citește review

Fontainebleau este un orăşel în regiunea Ile-de –France, departamentul Seine et Marne cu o populaţie de 18000 locuitori, situat la 55 km de Paris. Am luat trenul Transilien din gara Lyon şi am ajuns în cca 40 minute în gara Fontainebleau-Avon. Trenurile pleacă din jumătate în jumătate de oră. De aici cu autobuzul comunal nr. 1 care circulă din sfert în sfert de oră, în douăzeci de minute am ajuns la castel. De data asta nu ne-a costat transportul nici cu trenul, nici cu [...]citește review

Palatul Micul Trianon şi ferma au numele indisolubil legate de cel al nefericitei regine Marie Antoinette ghilotinată de revoluţia franceză în 1793. S-o iau de la ´48 adică din 1762 când Ludovic al XV -lea continuând tradiţia Regelui Soare a cerut arhitectului Gabriel să construiască un castel pentru amanta sa Mme de Pompadour. Cum aceasta a murit înainte de a fi terminată construcţia, castelul a revenit următoarei amante Mme de Barry. După moartea regelui, fiul său Ludovic [...]citește review