ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 07.08.2021
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
JUN-2021
DURATA: 1 zile
Familie
4 ADULȚI
Raport PREȚ/CALITATE:
REZONABIL

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
70.00%
Satisfăcător
DISTRACŢ. / RELAXARE:
70.00%
Satisfăcător

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
70.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 7 MIN

Familia Cuza – Conacul Solești din Vaslui (II)

TIPĂREȘTE URM de aici

Al doilea episod dedicat familiei Cuza are legătură cu ținutul Vasluiului și cu viața Elenei Doamna, soția domnitorului Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești – Alexandru Ioan Cuza. De asemenea, în situația acestui obiectiv se aplică partea a doua a expresiei „una caldă, una rece” , ceea ce am găsit la fața locului fiind de plâns/dezamăgitor. Dacă Muzeul Unirii din Iași (vezi impresii) mi-a plăcut foarte mult, expoziția de bază are farmec, exponatele sunt superbe, la Solești am întâlnit ruine și nepăsare.

Venind pe DN24 dinspre municipiul Vaslui ajungem după 10 km în comuna Solești, așezare atestată documentar din vremea lui Ștefan cel Mare. În dreptul indicatoarelor de monument istoric amplasate la intrarea în comună virăm dreapta pe DC15 (asfaltat) și în circa 650 m ajungem la destinație: conacul familiei Rosetti-Solescu și mormântul Elenei Doamna.

Fostul parc al conacului nu mai e împrejmuit decât parțial, anexele gospodărești ale oamenilor din sat au împresurat curtea boierească de altădată. Ne oprim lângă clădirea părăsită care se încăpățânează să stea neclintită în fața vremurilor. Nu găsim nici măcar un panou informativ la fața locului, doar o casă goală fără uși și ferestre, adăpost pentru oi după urmele din interior.

Conacul. Parcă îți e și milă să pășești în interiorul devastat al conacului ridicat de postelnicul Gheorghe Rosetti și soția sa Ecaterina (născută Sturdza), părinții Elenei Cuza, în prima jumătate a secolului al XIX-lea pe un deal de la marginea satului. Clădirea din cărămidă este impunătoare și reprezintă o sinteză între locuința boierească întărită și stilul neoclasic. Nici nu bănuiești cât de încăpătoare e construcția desfășurată pe trei niveluri: demisol, parter înalt și etaj. Camerele în număr de 15 sunt așezate simetric în jurul unui hol central, la etaj se accede pe o scară de lemn. Fațada principală ne-a atras atenția, elementele arhitecturale păstrate dovedind frumusețea conacului: o galerie cu trei deschideri sprijinite pe șase coloane susțin o terasă cu balustradă de fier forjat (dispărută), deasupra căreia sunt coloane adosate (încorporate parțial în perete) și un fronton triunghiular. Am ocolit conacul și am văzut și ieșirea secundară de pe latura vestică, tot pe sub un balcon de dimensiuni mai mici sprijinit pe coloane.

În 2016 în urma unor procese lungi moștenitorii familiei Rosetti au intrat în posesia conacului. Primăria ar putea accesa fonduri europene pentru restaurarea acestui monument, dar doar dacă cele două moștenitoare care trăiesc în occident ar dona clădirea autorităților locale (vremeanoua.ro/in-sfarsit- ... -restaurat-foto). Ar fi vorba de milioane de euro pentru restaurare...

Parcul și zidul. Conacul a fost înconjurat de un zid de incintă ridicat din cărămidă cu poartă principală de acces și ieșire secundară prin partea vestică. Zidul și-a dovedit și rolul de apărare în 1834 când o trupă răzleață a armatei rusești a atacat conacul în scop de jaf, dar cei din interior au rezistat până la sosirea trupelor trimise de vătaful de Vaslui. Din păcate din zidul de cărămidă se păstrează doar fragmente destul de deteriorate pe laturile de nord și vest.

Din parcul care înconjura parcul s-au mai păstrat doar câțiva arbori seculari, iar aleile abia se mai văd. Prin anii ' 60 erau inventariați aproape 100 de salcâmi, 5 tei, 5 pini japonezi, 2 corni, 2 castani, 8 pini și 23 frasini. Animalele se plimbă acum nestingherite prin curtea conacului părăsit.

Mormântul „Primei Doamne” . Vis-a-vis de parcul conacului s-a aflat o școală cu internat înființată de Elena Doamnna pe locul căreia în epoca contemporană a fost construită o instituție de învățământ mai mare numită Școala Gimnazială „Th. Rosetti” . În fața școlii admirăm un medalion care îi reprezintă pe soții Cuza ținând în mâini stemele celor două Principate.

Elena Cuza s-a născut în 1825 la Iași dar și-a petrecut anii copilăriei la Solești, la conacul ridicat de tatăl său pe culmea unui deal. După terminarea școlii, mai ales cu profesori în particular, revine în Iași în perioada adolescenței direct în efervescența modernizării Principatelor la jumătatea veacului al XIX-lea. Tânăra Elena nu se remarcă printr-o frumusețe fizică deosebită (are fața ovală, ochi căprui mari, sprâncene pronunțate, păr negru bogat strâns în cozi) ci prin simplitate, timiditate, corectitudine și naturalețe. Este vremea când îl cunoaște în saloanele protipendadei ieșene pe tânărul Alexandru Ioan Cuza cu care se căsătorește înainte de a împlini 19 ani chiar la biserica conacului din Solești.

Credincioasă și devotată soțului Elena Cuza a suferit mult după aventurile soțului, dar l-a sprijinit nespus după alegerea drept domnitor al Principatelor Unite. Devine „Doamna țării” și își dăruiește timpul și puterea operei de ocrotire socială. Înființează așezăminte sociale (viitorul Azil Elena Doamna – vezi impresii), sprijină numeroase școli, vizitează spitale, azile de bătrâni, închisori și muzee. Se ocupă cu devotament și de creșterea celor doi băieți adoptați, fiii lui Cuza din legătura cu Maria Obrenovici.

În timpul exilului va fi alături de soțul său cutreierând Europa, iar la moartea lui Al. I. Cuza va spune: „Ţara plânge un mare prinţ, eu un soţ iubit” . Duce o bătrânețe grea, fără odihnă, bolnavă. Reușește să aducă de la Heidelberg rămășițele soțului și să le depună în cripta bisericii de la Ruginoasa. Moare în aprilie 1909 după celebrarea la începutul anului a 50 de ani de la realizarea Unirii și este înmormântată în curtea bisericii din Solești, leagănul copilăriei sale. Ultimele dorințe au fost clare: sicriu de stejar dus de dricul săracilor, un singur preot slujitor, oameni simpli participanți, fără discursuri pompoase.

Istoricul A. D. Xenopol îndemna astfel oamenii să vină la mormântul Doamnei Elena Cuza: Să arătăm azi rămăşiţelor acestei sfinte, că în piepturile româneşti nu s-a sleit sângele recunoştinţei. Să însoţim cu toţii cu făclii de doliu pe aceea care Sfântă a fost Elena Cuza, sfântă prin înfrângerea durerilor omeneşti, sfântă prin dragostea ei către săraci şi nevoiaşi, sfântă prin viaţa de pustnic pe care a dus-o.

Nu am vrut să lungesc textul articolului atât de mult, dar această primă Doamnă a românilor merită câteva cuvinte. Vă recomand să citiți despre viața și activitatea Elenei Cuza, e impresionant.

Intrăm în curtea bisericii și descoperim locul de veci al Elenei Doamna, amenajat și îngrijit cât de cât datorită unui proiect turistic desfășurat în parteneriat cu frații de peste Prut, proiect încheiat în 2015. Ansamblul funerar cuprinde mai multe morminte: cel al Elenei Cuza care se odihnește alături de mama sa, Ecaterina Rosetti, locul de veci al lui Gheorghe C. Rosetti Solescu (ministru plenipotențiar, diplomat în Imperiul Rus) și al soției acestuia, Olga.

Pe placa funerară a Primei Doamne sunt inscripționate următoarele date: Elena Cuza. 17 iunie 1825 – 2 aprilie 1909. Doamna României. 24 ian. 1859 – 11 fevr. 1866. Zidul din fața mormântului a fost decorat cu un medalion de marmură reprezentând chipul Elenei Cuza, iar în nișa realizată au fost amplasate polițe pentru candele. Aleile din jurul monumentelor funerare sunt pietruite, au fost așezate câteva băncuțe din trunchiuri de copaci.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” . Așa cum era obiceiul vremii o curte boierească nu era completă dacă pe lângă conac nu era amenajat un parc, iar alături se ridica o capelă de curte. La Solești nu se încalcă obiceiul și între 1859-1860 se ridică la cererea Ecaterinei Rosetti, mama Elenei, un paraclis de curte.

Noi am găsit biserica închisă, dar am citit scurta descriere de pe un panou informativ și am admirat silueta zveltă a edificiului religios. Remarcăm din nou stilul neoclasic al fațadei și masivul turn clopotniță de pe pronaos. În interior se află și necropola boierească a familiei, tatăl Elenei Cuza și bunica sa fiind înmormântați aici. Se spune că Mihai Eminescu, pe vremea revizoratului său școlar la Vaslui, a vizitat conacul și biserica de la Solești.

Concluzii. Câteva zeci de minute au fost suficiente pentru a explora ruinele conacului boieresc și pentru a păstra un moment de reculegere în fața mormântului celei care a fost alături de domnitorul Al. I. Cuza și țară. Din păcate o filă din istoria românească e în pericol de a se șterge.

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 07.08.21 20:41:33
Validat / Publicat: 08.08.21 07:32:19
INFO ADIȚIONALE
  • A fost prima sa vizită/vacanță în VASLUI

VIZUALIZĂRI: 343 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

8 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P10 Ansamblul funerar restaurat printr-un proiect încheiat în 2015.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 42300 PMA (din 31 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

8 ecouri scrise, până acum

webmaster
[08.08.21 08:13:59]
»

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

doinafil
[08.08.21 14:00:54]
»

Mare, mare păcat! Ce se va alege de neamul nostru care-și va uita istoria în următoarele decenii?! Eu înțeleg dictonul latin „carpe diem” , dar dacă ne uităm istoria, neîntreținând vestigiile care au zidit-o, vom ajunge să ne risipim ca neam, să dispărem încet, încet! Deja milioane sunt pe afară și nu vor să se mai întoarcă, iar mânuitorii banilor statului (în principal primăriile, de oriunde) nu știu cum să-și strecoare mai abitir în buzunarele proprii banii care - poate - ar salva aceste dovezi istorice, nu numai foarte importante, ci și foarte frumoase!

mihaelavoicu
[08.08.21 16:53:49]
»

Eu am vizitat locul prin anii 70-80 și cam tot așa arăta. Cu excepția mormântului care acum este restaurat. Atunci era numai îngrijit. Biserica, nu mai știu ce era cu ea, rețin un morman de resturi în fața sa, afară, resturi printre care ceva strălucea. Am luat, am curățat și am salvat de la distrugere un ornament de candelabru, probabil un cristal de formă piramidală, de aprox. 10 cm care se fiza ca un dop rodat pe ceva. Îl păstrez și acum. Dă niște reflexii de lumină foarte frumoase.

Citisem viața Elenei Cuza și rețin că am plâns. Nu pentru Solești, ci pentru existența care a avut-o după căsătoria cu Cuza. Măcar acum, acolo unde e, să se fi bucurat de refacerea conacului în care a copilărit. Nici de asta nu a avut parte. Păcat de noblețea și educația ce a avut.

A fost absolventă a Școlii Gh. Roșca Codreanu din Bârlad.

Mulțumesc, am rămas cu un „gust amar” !

adsoPHONE
[08.08.21 17:39:27]
»

@mihaelavoicu: Elena Cuza nu are cum sa fie absolventa de Codreanu. "Clasul" s-a deschis in octombrie 1846, cand Elena era maritata, deja, de mai bine de doi ani. Si mai avea o problema: era femeie, deci neeligibila pentru invatamantul public din acele vremuri.

@doinafil In cazul de fata, primaria nu are nicio vina - cel putin acum. Dupa cum spune si @tata123, nu poate face nimic pentru un imobil care nu ii apartine.

@all Conacul a rezistat destul de bine pana la cutremurul din 77 si a fost afectat si de cutremurul din 90. Din ce povesteau ai mei, era folosit in scop public (scoala sau dispensar?), deci a fost intretinut in primii 30 de ani ai puterii populare. In anii 80 a fost preluat de CAP-ul sau de IAS-ul comunei si a devenit cariera de piatra pentru localnici, fiind distrus mai ales in anii 90, dupa ce a fost revendicat.

liviu49
[08.08.21 17:55:47]
»

Nu stiam de existenta acestui lacas, i-as zice de cultura nu numai de istorie, de la Solesti. Stiam de castelul, unii ii zic palatul, de la Ruginoasa, pe care l-am si vizitat in 1975, prin amabilitatea cuiva din conducerea judetului Iasi din acea perioada.

Faptul ca aceasta cladire nu este pusa in valoare nu stiu pe cine mai mira. Fac legatura cu cladirile istorice din centrul vechi al Bailor Herculane, care au un proprietar particular care nu prea are timp sa le restaureze, iar statul nu are voie sa salveze cladiri de patrimoniu, care nu aparin statului. Pana nu se reglementeaza, in folosul societati, acest lucru vom vizita si, de multe ori, admira ruinele unor cladiri deosebite.

Numai bine si calatorii placute!

tata123 🔱AUTOR REVIEW
[08.08.21 17:58:35]
»

@doinafil: Mda, e trist! Un proiect de conservare, restaurare și revitalizare a conacului din Solești se poate implementa doar după ce autoritățile locale ar intra în posesia clădirii istorice (fie prin cumpărare, fie prin donație). Speranța moare ultima...

@mihaelavoicu: Biserica ctitorită de mama Elenei Cuza și ansamblul funerar sunt în stare bună, îngrijite cât de cât. În schimb conacul suferă mult, colapsul e inevitabil dacă nu se vor găsi soluții.

Elena Cuza face școală în particular cu profesori și guvernante din străinătate, mai întâi la Șcheia (la unchiul Constantin Sturdza, fratele mamei), apoi la Miclăușeni la bunicul matern, Dumitrache Sturdza.

@gpopa: Istorie și iar istorie... Cu bune și cu rele.

@liviu49: Într-adevăr sunt atât de multe conace istorice care zac în paragină, fie situația juridică nu permite intervenția salvatoare, fie proprietarii nu au bani, fie nu există oameni cu idei, fie... Mulțumesc pentru ecou și aprecieri.

@webmaster: Mulțumesc pentru încadrare!

Numai bine tuturor!

mihaelavoicu
[08.08.21 18:58:06]
»

@gpopa: Scuze! Ai dreptate. Eream convinsă că a fost.

webmaster
[08.09.21 09:51:26]
»

Împreună cu continuarea / continuările sale, articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinație.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
adso, doinafil, liviu49, mihaelavoicu, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂO zi în Vaslui și împrejurimi:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.075881958007812 sec
    ecranul dvs: 1 x 1