Castelul Cantacuzino - Busteni

TIPĂREȘTE

Principalul obiectiv pe care ni l-am propus sa-l vizitam la Busteni a fost Palatul Cantacuzino. Dupa ce am vizitat Manastirea Caraiman (vezi impresii) ne-am indreptat spre palat. Am lasat masinile intr-o parcare pe marginea drumului in apropierea primarie din Busteni si am pornit pe jos spre palat. Din fata primariei se face un drum la dreapta si urmarind indicatoarele dupa aproximativ 10 minute ajungi la intrarea pe domeniul palatului. Adresa palatului este urmatoarea: strada Zamorie, nr. 1, iar coordonatele GPS sunt N45.414087 si E25.542548.

In fata intrarii pe domeniul palatului se afla o mica parcare in care incap aproximativ 10 masini. Am trecut de poarta de intrare, imediat pe partea stanga se gaseste casa de bilete. Pretul unui bilet de intrare este de 20 lei petru adulti si 15 lei pentru pensionari, studenti si copii. In perioada cand am fost noi la castel s-a organizat si o expozitie de pictura conteporana a unor tineri artisti. Am vizitat si acesta expozitie, biletul de intrare fiind de 10 lei. Inainte de acesta expozitie la castel au fost expuse lucrari ale lui Salvador Dali, iar din luna decembrie 2015 pana in luna martie 2016 aici sunt expuse lucrari ale lui Pablo Picasso. In curtea castelului se afla un restaturant, cei care doresc sa mearga doar la restaurant si nu doresc sa viziteze castelul, platesc taxa de intrare de 20 lei, suma care va fi scazuta din consumatia facuta la restaurant.

Vizitarea castelului se face numai insotit de ghid, iar programul de vizitare este din ora in ora, dar nu la fix, ci la si 15 minute, adica 10:15,11:15 s. a. m. d... In timpul cat am asteptat ca sa intram in palat am admirat in holul de la intrare arborele genealogic al familiei Cantacuzino, apoi ne-am plimbat prin curtea acestuia, care este minunata.

Palatul Cantacuzino a fost construit de catre Gheorghe Grigore Canacuzino (Nababul) intre 1908 si 1911. Castelul, construit in stil neoromanesc, este inconjurat de un parc ale carui alei te poarta spre cascade, fantani arteziene si grota. Edificiul a fost realizat in piatra si caramida dupa planurile arhitectului Grigore Cerchez si se intinde pe o suprafata de 3148 mp. O legenda spune ca Nababul era asa de bogat, incat a dorit sa faca acoperisul paltului din monezi de aur, dar nu a primit aprobarea de la Carol I. In timpul regimului communist palatal a fost confiscat de catre acestia si transformat in sanatoriu. Dupa revolutia din decembrie 1989 acesta a fost retrocedat unei mostenitoare a Nababului, care avea o varsta de aproximativ 80 ani si care nu avea puterea finaciara sa intretina domeniul. Aceasta a vadut castelul unor persoane private care se ocupa si acum de el.

Dar cine a fost Nababul: Printul Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a nascut la 22 septembrie 1832, in Bucuresti, si a decedat la 23 martie 1913, Bucuresti. A fost un om politic roman, ales de doua ori primar al Bucurestiului si numit prim-ministru al Romaniei in perioada 1899 - 1900 si in perioada 1904 - 1907. Se tragea din vechea familie nobiliara, Cantacuzino, fiind un descendent al voievozilor romani, respectiv imparatilor bizantini Cantacuzino. A studiat la Bucuresti si Paris, unde si-a luat doctoratul in drept, in anul 1858. Dupa ce s-a intors in tara a fost numit judecator la Tribunalul Ilfov, dupa care, a devenit consilier la Curtea de Apel Bucuresti, functie din care a demisionat la data de 4 mai 1964.

Datorita averii sale colosale a fost supranumit "Nababul". Din banii de care dispunea, a construit trei palate: Palatul Cantacuzino din Bucuresti, situat pe Calea Victoriei, care adaposteste in prezent Muzeul National „George Enescu”, Castelul Cantacuzino din Busteni, numit uneori „Palatul Cantacuzino Busteni”, si Palatul Cantacuzino de la Floresti, supranumit si "Micul Trianon", in prezent in ruina.

Dar a sosit si ora vizitei, insotiti de ghid am urcat scarile de marmura spre primul nivel al palatului. Am patruns in prima camera si aici Nababul ne privea pe toti dintr-un tablou ce statea pe un superb semineu realizat din piatra alba de Albesti. Aici ghidul a inceput sa ne prezinte camera. A inceput prin a ne spune ca pictura originala a fost distrusa de comunisti, acestia zugravind peste ea. Mobilierul original a disparut si el. Ce am mai ramas original in camera, pardoseala din placi de ceramica adusa din Italia, vitrarile facute la Venetia, placajul tavanului facut din lemn de stejar, semineul, un superb candelabru din bronz si usile pe care este sculptat blazonul cantacuzinilor.

Urmatoarea camera pe care o vizitam este o camera mai micuta in care sunt expuse tablouri care reprezinta familia Cantacuzino.

Urmeaza sala de receptie. Acesta s-a pastrat foarte bine, pentru ca, asa cum ne-a relatat ghidul, printre comunisti s-au mai aflat si cativa oamnei destepti care au transformat acesta sala in depozit iar picturile le-au acoperit cu panza. In acesta sala de receptie se desfasoara si acum spectacole, cu o saptamna inainte de vizita noastra a avut loc o reprezentatie a unei soprane de la teatrul Balsoi din Moscova. In aceasta sala sunt pictate pe perete in marime naturala portretele a 12 membri ai familiei Cantacuzino. Aceste portrete formeaza un brau pe peretele sali. Pe urma ghidul ne–a deschis usile Salii si am iesit pe terasa, de unde am admirat si fotografiat Bucegii.

A urmat etajul superior, aici erau dormitoarele familiei si toate comunicau cu sala centrala. Acum aici erau expuse tablouri ale unor tineri artisti contemporani.

La iesirea din palat dupa ce ne-am oprit la magazinul cu suveniruri, ne-am plimbat prin curtea interioara a palatului, aici sunt niste dependente ale palatului unde cred eu ca pe timpul Nababului erau grajdurile, apoi am urcat in turnul de observatie din spatele palatului. Pe domeniu se mai afla si o bisericuta din lemn.

In curtea domeniului se gasesc doua fantani arteziene in bazinul carora inoata nestingheriti cativa pesti, apoi mai este amenajata o grota unde multi vizitatori intra in ea.

Daca aveti drum prin Busteni alocati cateva ore si pentru vizitarea acestui castel, merita.

Va doresc tuturor, calatorii placute.

---

VIZUALIZĂRI: 3556 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI